Primii paşi spre modernizare în Dobrogea au fost făcuţi imediat după reinstalarea administraţiei româneşti. La 23 noiembrie 1878 era pus în funcţie la Constanţa prefect Remus Opreanu, cel de numele căruia se leagă numeroase realizări în plan administrativ şi cultural. În acelaşi an, pe 12 decembrie, se constituie primul Consiliu Local, în frunte cu Anton A. Alexandridi, primul primar al Constanţei.
„Eforturile autorităţilor judeţene şi locale pe linia dezvoltării învăţământului îşi vor face simţită prezenţa încă din primii ani de după reinstalarea administraţiei româneşti. Arhivele constănţene păstrează numeroase mărturii în acest sens”, precizează directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa, Virgil Coman.
Titulatură regală
Un document datat 5 noiembrie 1894, semnat de reprezentanţii Consiliului Local Constanţa, atestă faptul că în 1894 s-a făcut recepţia Şcolii “Principele Ferdinand şi Principesa Maria”, practic localul primei şcoli urbane mixte ridicată în Constanţa. „Lucrările executate atât la localul şcoalei cât şi dependinţele lui sunt conform condiţiunilor şi a caietului de sarcini, planuri şi situaţiunei definitivă, înaintată cu procesul-verbal dresat la recepţiunea provizorie (…) Localul se află în bună stare, suntem de părere ca să se restituiie D-lui Antreprenor garanţia reţinută de 10% adică lei 1560924”, scrie în documentul care a consemnat evenimentul.
Dacă până la acea vreme puteam vorbi de şcoli care aveau spaţii închiriate, din 1894 cetăţenii urbei beneficiază, aşadar, de primul imobil destinat unei şcoli. “Acest local de şcoală nu mai există, el a fost demolat deşi la vremea respectivă era un edificiu reprezentativ pentru Constanţa, dacă ne gândim că la sfârşitul secolului al XIX-lea Constanţa se reducea practic la zona peninsulară, până în apropierea Prefecturii de astăzi”, precizează Virgil Coman.
Şcoală de „danţu“ pe malul portului
Documentele vremii atestă şi existenţa unei şcoli de dans în Constanţa, pe strada Traian nr. 23. Societatea constănţeană parcurgea noi paşi spre modernizare. În oraşul de la malul mării încep a se organiza din ce în ce mai des spectacole, baluri cu tombolă, seri dansante, unele chiar în scop caritabil.
La data de 7 decembrie 1889, Hagi Pavlu, prin cererea 5.777, avea să solicite primarului Constanţei: „Domnule Primar! Subsemnatul, voiescu a deschide o şcoală de danţu pe strada Traian Nr. 23, în curtea D-lui State Luca; şi ca să nu fiu împiedicat din partea funcţionarilor poliţieneşti, vă rog respectuos Domnule Primar de binevoiţi a-mi libera cuvenita autorizaţiune pentru care alătur una coală hârtie timbrată de un leu”.
Se pune din ce în ce mai mult accent pe educaţie. Către sfârşitul secolului al XIX-lea vom cunoaşte o dezvoltare a învăţământului primar şi gimnazial. Pe lângă aceste şcoli întreţinute de stat în Constanţa îşi vor deschide porţile şi şcoli particulare ale minorităţilor etnice, cum ar fi şcoala armeană, şcoala greacă şi şcoala bulgară, unităţi de învăţământ care aveau obligaţia de a respecta programa stabilită de către Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor.
Două regiuni şcolare
Odată cu creşterea numărului de şcoli din Constanţa era necesar a se realiza o delimitare cât mai exactă a regiunilor şcolare. Prin urmare, la data de 29 iulie 1894, conducătorul Revizoratului Şcolar al Judeţului Constanţa, Brutus Cotovu, cu adresa nr. 601, avea să solicite primarului Constanţei, Mihail Koiciu, următoarele: ,,Domnule Primar, pentru a se puté alcătui listele de copiii din această urbe, cari urmează a se înscrie la şcoalele publice din acest oraş, subscrisul cu onoare vă roagă, Domnule Primar, să bine-voiţi a fixa o zi, când în unire cu D-voastră să fixăm regiunile şcolare pentru şcoalele din această urbe, conform art. 6 din regulamentul de aplicare al legii învăţământului primar”, se arată în document.
Regiunea Şcolară I va cuprinde partea oraşului de la şanţ până la strada Dreptăţii, iar Regiunea Şcolară II de la strada Dreptăţii până la Bulevard.
O nouă şcoală primară
Din 1891 putem vorbi de înfiinţarea Şcolii primare nr. 2 de băieţi şi a Şcolii primare nr. 2 de fete. Mărturie în acest sens ne stau o serie de documente întocmite de autorităţile din acea perioadă. Este vorba de adresa 9696 din 16 septembrie 1891, prin care Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice aducea la cunoştinţă primarului Constanţei că a luat decizia ca începând cu data de 11 octombrie 1891 să se înfiinţeze o nouă şcoală de băieţi cu clasele I şi II, respectiv o şcoală de fete, tot cu clasele I şi II.
ISTORIC
Actualul „Mircea cel Bătrân“ datează din 1896
Creşterea numărului şcolilor primare din Constanţa şi a elevilor care le frecventau a dus, implicit, la apariţia primului gimnaziu clasic, în anul 1896 (transformat în anul 1911 în Liceul „Mircea cel Bătrân“), un rol important în acest sens avându-l edilul şef din acea perioadă, aleşii din Consiliul Comunal, cât şi locuitorii urbei.
