Învățământul profesional renaște cu ajutorul companiilor private

În total, în județul Cluj, vor exista 42 de clase ­destinate ­elevilor care vor să învețe o meserie.

Disprețuit multă vreme, învăță­mântul profesional re­naște în Transil­vania cu ajutorul companiilor private. Acestea sunt pregătite să ofere burse, precum și alte avantaje tinerilor dispuși să își însușească o meserie. Statisticile arată că cei mai interesați de învățământul profesional sunt tinerii de la țară, în timp ce tinerii din orașe vor să termine o facultate.

Sociologii spun că, pentru tinerii de la țară, școlile profesionale oferă avantajul unei vieți mai bune, pentru că ei au, la terminarea studiilor, o meserie care le permite să își construiască o carieră, fie în orașele unde pleacă la învățătură, fie acasă. Mai mult, pentru că de la terminarea crizei economice din 2008-2012 pe piața clujeană cererea de forță de muncă este mai mare decât oferta, acești tineri au ocazia să fie angajați rapid. Un alt avantaj este faptul că tinerii care studiază în școlile profesionale au posibilitatea să primească burse, atât din partea statului român, cât și din partea companiilor private care intenționează să îi angajeze pe absolvenții diferitelor forme de învățământ profesional.

Statul român oferă burse de câte 200 de lei

1.167 de elevi clujeni vor beneficia de burse speciale, dedicate celor care vor studia într-una din cele 42 de clase dedicate învățământului profesional din județul Cluj. Anunțul a fost făcut de inspectorul școlar general al județului Cluj, Valentin Cubus, care a adăugat că fiecare dintre locurile oferite elevilor din învățământul profesional este susținut de un contract semnat cu angajatorii locali.

Cuantumul fiecărei burse de care beneficiază elevii este de 200 de lei, iar banii pro­vin din bugetul statului. Aceste burse pot fi cumulate cu cele peste 1.000 de burse private oferite de angajatorii din județul Cluj, precum și cu diferite facilități oferite elevilor, precum transport gratuit sau mese servite la școală sau la locul unde își vor efectua prac­tica profesională. Printre specializările cele mai căutate se numără cele de tâmplar, operator de utilaje cu comandă numerică sau mecanic auto. Valentin Cubus a declarat că elevii din mediul rural au manifestat cel mai mare interes pentru aceste specializări. El a afirmat că cei mai mulți dintre elevii școlilor profesionale își găsesc angajamente încă din timpul stagiilor de practică pe care le desfășoară, în perioada anilor de studii, în unitățile eco­no­mice ale companiilor inte­resate. ”Nu producem decât acele specializări care sunt cerute de piața muncii. Avem contacte permanente cu reprezentanții mediului de afaceri și încercăm să aflăm care sunt pretențiile angajatorilor, ce fel de meserii vor și care ar trebui să fie abilitățile pe care trebuie să le aibă absolvenții școlilor profesionale”, spune Valentin Cubus.

Modelul german și cel francez, cele mai apreciate

Un element important este acela că tinerii din școlile profesionale fac stagii de practică mai lungi și mai serioase decât cele care erau oferite de școlile profesionale care funcționau în perioada comunistă. Din acest punct de vedere, sursa de inspirație pentru învățământul profe­sional clujean pare să fie învățământul profesional din Germania. De altfel, Inspec­toratul Școlar al Jude­țului Cluj, și Asociația Oamenilor de Afaceri Vorbitori de Limba Germană din Transilvania de Nord au deschis la liceul tehnologic ”Aurel Vlaicu” din Cluj-Napoca prima școală de tip dual. Este vorba de o idee germană. Școala duală oferă elevilor atât acele cunoștințe teoretice care să le permită obținerea bacalaureatului și, deci, a drep­tului de a studia într-o universitate, dacă doresc acest lucru, cât și acele deprinderi care sunt formate într-o școală profesională, în așa fel încât cei care doresc să se poată încadra pe piața muncii.

Însă învățământul profesional din Germania nu este singura sursă de inspirație pentru învă­ță­mântul profesional. Președin­tele Clubului Franco­fon de Afaceri din Cluj, Bogdan Herea, a lansat o școală pro­fe­sională privată de IT, Aca­demy+Plus. Elevii nu trebuie să plătească nici o taxă, pentru că această școală este susținută financiar de compania pe care o conduce Bogdan Herea, Pitech+Plus, care are, în schimb, avantajul posibi­lității recrutării personalului dintre absolvenții acestei școli. ”Școala de programare este dezvoltată în parteneriat cu Școala 42 din Paris”, a spus Bog­dan Herea. El a explicat faptul că cei care trec de etapa selecției sunt invitați să participe la un sistem de învățare care nu pune accent pe teste și examene clasice. Sis­temul este împărțit pe module, iar elevul poate trece la modulul următor doar după ce a dobândit competențele nece­sa­re. Școala profesională de IT nu este desti­nată doar elevi­lor de gimnaziu, ci și, de exem­plu, studenților care au aban­donat facultatea și care au nevoie de o diplomă în domeniul IT pentru a putea munci în străinătate. De asemenea, printre cursanți sunt și studenți ori absolvenți ai unor facultăți precum cea de Fizică, cea de Inginerie sau ai unor speciali­zări care nu au neapărat legătu­ră cu domeniul tehnic. Materia­lul de studiu este disponibil gra­tuit în rețeaua Academy+Plus, iar procesul de studiu are loc în săli dotate cu calculatoare per­formante. Dacă în învățământul profesional clasic cei mai mulți dintre elevi provin din mediul rural, în învățământul axat pe IT cei mai mulți elevi provin din mediul urban.