UPDATE 16.20: Premierul Dacian Cioloș vorbește, în plenul Camerei Deputaților, despre problemele care au rămas nerezolvate în sistemul de educației.
El a susținut că învăţământul românesc a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele şcolare judeţene sau la conducerea unor unităţi de învăţământ.
„Educaţia a fost mereu declarată o prioritate de guvernare, reforme succesive au fost iniţiate fără să fie finalizate de la un Guvern la altul. Iar atunci când s-a fixat un cadru reglementat stabil, cum a fost Legea 1/2011, el a fost ulterior alterat de modificări repetate sau pur şi simplu neaplicat. Aceste experimente succesive şi-au lăsat amprenta pe conţinutul şi coerenţa sistemului românesc de învăţământ. Ca şi alte domenii, şi învăţământul a fost politizat prin modul cum au fost făcute numirile la inspectoratele şcolare judeţene sau la conducerea unor unităţi de învăţământ. Fără să-şi fi propus la începutul mandatului încă o reformă a sistemului, acest Guvern a abordat ca prioritate o serie de probleme importante de implementare care blocau sau afectau calitatea actului educaţional", a spus Dacian Cioloş la dezbaterea "Ora premierului", de la Parlament, care are tema "Problemele din sistemul de educaţie".
În ceea ce priveşte managementul şcolar şi depolitizarea, Dacian Cioloş a spus că sunt organizate concursuri pentru posturile de inspector general, inspector general adjunct şi directori ai casei corpului didactic.
„Organizăm în această perioadă într-un mod transparent concursuri pentru posturile de inspector general, inspector general adjunct şi directori ai casei corpului didactic. Observăm că în unele judeţe nu se înscrie nimeni la concursuri, nici măcar cei interimari actuali. Prin procedura pe care o punem în practică, aceşti interimari nu vor mai putea să îşi continue mandatul dacă nu se înscriu la concurs. Sperăm ca prin aceste concursuri să clarificăm şi să stabilizăm pe baze profesioniste şi managementul inspectoratelor", a spus premierul Dacian Cioloş.
————–
Premierul Dacian Cioloș participă, luni, la „Ora prim-ministrului”, în plenul Camerei Deputaților, având ca temă propusă pentru dezbatere „Problemele grave din sistemul de educaţie încă nerezolvate”.
Premierul a amânat, săptămâna trecută, participarea la „Ora prim-ministrului”, întrucât avea programate deja alte activități guvernamentale. „Referitor la şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată „Orei prim-ministrului” din data de 3 mai, vă informez că, având în vedere activităţile guvernamentale deja programate pentru începutul lunii mai, participarea mea la această activitate nu este posibilă. În acest context, vă adresez rugămintea să supuneţi atenţiei Biroului permanent ca şedinţa consacrată acestei activităţi să se desfăşoare în data de 9 mai", a precizat Dacian Cioloş, în solicitarea sa adresată conducerii Camerei.
Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, o dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, are loc „Ora prim-ministrului'', care cuprinde dezbateri politice cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială. Dezbaterile politice din cadrul „Orei prim-ministrului'' se pot organiza atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât și la solicitarea premierului, informează Agerpres.
Dacă dezbaterea are loc la inițiativa grupurilor parlamentare, acestea înaintează, în scris, tema propusă dezbaterii Biroului permanent al Camerei Deputaților. Biroul permanent îl informează de îndată pe primul-ministru, care are obligația de a participa la dezbaterea solicitată. Procedura desfășurării acestei ședințe speciale dedicate „Orei prim-ministrului'' este diferită, în funcție de cine a solicitat dezbaterea: grupurile parlamentare ale puterii, grupurile parlamentare ale opoziției sau premierul.
Astfel, în cazul în care dezbaterea este solicitată de către deputații opoziției, aceștia au la dispoziție cinci minute pentru prezentarea temei de dezbatere, iar premierul are, la rândul său, cinci minute pentru a-și prezenta punctul de vedere. Apoi, intervin reprezentanții grupurilor parlamentare, care au la dispoziție câte cinci minute fiecare. Excepție face majoritatea parlamentară, care are alocate 15 minute pentru intervenție. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul poate să răspundă intervențiilor în cinci minute.
În situația în care dezbaterea are loc la solicitarea majorității parlamentare, prim-ministrul are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte cinci minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, primului-ministru îi sunt alocate zece minute pentru a răspunde intervențiilor, mai prevede Regulamentul Camerei Deputaților.
În cea de-a treia situație, în care dezbaterea are loc la inițiativa premierului, acesta are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere, reprezentanții grupurilor parlamentare au câte cinci minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are alocate două minute. La finalul dezbaterii, primul-ministru are la dispoziție cinci minute pentru a răspunde intervențiilor.
„Ora premierului'' este o practică parlamentară prezentă în mai multe țări europene, în Marea Britanie având o lungă tradiție. În România, această formă de control parlamentar a fost introdusă în Regulamentul Camerei Deputaților în mai 2015, premierul care a participat pentru prima dată la o astfel de dezbatere fiind Victor Ponta. Prima ședință oficială dedicată „Orei prim-ministrului'' a avut loc la 2 iunie 2015, la solicitarea grupului parlamentar al PNL (în opoziție) și a avut tema „Starea economiei românești".
