15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialPoți lua nota 7 la limba română fără să citești vreo carte

Poți lua nota 7 la limba română fără să citești vreo carte

Dascălii susțin că subiectele la limba și literatura română sunt mult mai ușoare decât acum 25 de ani, sunt redactate în favoarea absolvenţilor, iar examenul de bacalaureat poate fi trecut fără ca aceştia să fi citit vreun roman sau o poezie.

Săptămâna aceasta, la proba scrisă de limba și literatura română a bacalaureatului de toamnă s-au înscris 39.091 de candidaţi, dintre care 29.616 au absolvit clasa a XII-a în acest an, iar 9.475 sunt din promoţiile anterioare. La finalul probei, televiziunile au transmis instantanee în care elevii își exprimau opinia în legătură cu subiectele primite. Cum era de așteptat, majoritatea candidaților au susținut că gradul de dificultate al subiectelor a fost ridicat, mulți exprimându-și îndoiala că vor trece examenul.

Mai puțină materie, mai puțin interes

În acest context, „România liberă“ a stat de vorbă cu doi profesori de limba și literatura română care au susținut, cu argumente, faptul că subiectele sunt aproape de la an la an mai simple, iar materia pe care o au de studiat candidații este incomparabil mai redusă față de perioada dinainte de 1989.

Profesorii contactați de noi, cu o experiență la catedră de zeci de ani, ne-au precizat că programa a fost aerisită atât de mult încât, în ea, abia se mai regăsesc câteva romane și foarte puține poezii, că subiectele nu sunt corespunzătoare unui examen scris, ci mai degrabă unuia oral, iar dificultatea promovării bacalaureatului este amplificată exclusiv de faptul că elevii nu citesc, profesorii nu mai sunt stimulați pentru a se implica la cursuri, iar Ministerul Educației „a făcut praf programa școlară”.

De ce să citești

Margareta Vânturici a fost profesor de limba și literatura română la Liceul Coșbuc din București, unde a deținut și poziția de director adjunct. Ea atrage atenția că materia s-a împuținat, iar interesul elevilor pentru puținele opere literare care nu au fost epurate din manual este minim.

“Înainte de Revoluție, literatura română se studia sistematic pe perioade: se începea cu literatura religioasă, apoi cea populară, scriitorii pașoptiști, cei din interbelic etc. După Revoluție, această modalitate de studiu a dispărut și anual multe opere emblematice au fost eliminate din programă. Romancierii au rămas în manual cu o singură operă care trebuie studiată, față de două sau trei titluri, lucru similar în cazul unor poeți importanți”, spune profesoara.

Aceasta susține că pentru rezolvarea subiectului de analiză literară era nevoie ca elevul să citească fix șase cărți: Costache Negruzzi – Alexandru Lăpuș­neanu, Ioan Slavici – Moara cu noroc, Liviu Rebreanu – Ion, Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, George Călinescu – Enigma Otiliei, Marin Preda – Moromeții.

O primă concluzie – elevii nu trec examenul de literatură română pentru că nu mai citesc. Lucru încurajat și de Ministerul Educației care, în redactarea subiectelor, a marginaliat și bagatelizat importanța studierii operelor literare. “Înainte, examenul scris consta într-un subiect de proză și unul de poezie, fapt care te obliga să parcurgi toată materia școlară. Astăzi, un elev care prinde tehnica
comentariului stilistic poate rezolva primul subiect, ce constă în analiza unui text la prima vedere, dar și pe al doilea, în care i se cere să argumenteze, de exemplu, cât de importantă e educația. Dacă le rezolvă corect, elevii pot obține nota 7 și nici nu mai trebuie să intre în al treilea subiect care vizează literatura română și care constă în analiza unui roman sau a unei poezii citite la clasă.“

Complicitatea noastră la neștiința elevilor

Și Ileana Cazan, profesor de literatură română în județul Alba, este de părere că dacă un elev rezolvă primele două subiecte de la limba și literatura română, “care sunt de nivelul clasei a VIII-a”, poate obține nota 6. “Programa școlară s-a modificat: literatura se studiază pe tematici. Materia se reduce mereu, din puţin se învaţă şi mai puţin, iar azi am rămas să studiem câţiva scriitori canonici. Pretenţiile dascălilor se reduc și, de asemenea, calitatea învăţământului. Poți să treci bacalaureatul la română chiar dacă
n-ai citit vreo poezioară.”

La cererea „României libere“, Ileana Cazan ne-a explicat modul în care a fost modificată metoda de redactare a subiectelor de la bacalaureat și a făcut o analiză a gradului lor de dificultate.

“Înainte de ’89, literatura se studia în ordinea ei firească, începând cu cronicarii şi sfârşind cu scriitorii contemporani. Pe-atunci elevii dobândeau cunoştinţe, nu competenţe, şi aveau, cei mai mulţi, obişnuinţa, plăcerea şi chiar pasiunea lecturii. În această ambianţă, subiectul la bac era unul singur, de obicei de sinteză, generos, pretenţios în abordare (comparaţie între doi scriitori prin identificarea elementelor comune; Blaga cu Voiculescu, de exemplu). Se aprecia originalitatea, de care era dependentă obţinerea notei maxime. În 1994 lucrurile se complică uşor. Se cere să fie tratate două subiecte. Primul subiect cere o compunere despre opera unui prozator din perioada interbelică şi evidenţierea contribuţiei acestuia la dezvoltarea literaturii române. La al doilea, trebuie comentate versurile lui Nichita Stănescu din Leoaică tânără, iubirea. Cerinţele din baremul de corectare sunt clar formulate, exigente şi conduc la o apreciere corectă. Punctajul pe subiecte e echilibrat : 4p + 2p + 3p (pentru calitatea exprimării şi aspect) +1 punct din oficiu.

În anul 2000, continuăm să ne complicăm (poate, poate se obţin rezultate mai bune), dublând numărul subiectelor, oferind mai multe şanse candidaţilor. Subiectul 1 se referă la o înţelegere de text (Marin Preda, Moromeţii) cu cinci răspunsuri limitate la cel mult zece rânduri (20 de puncte). Subiectul 2 – redactarea unui text într-un stil funcţional, în raport de anumite cerinţe (10 puncte). Subiectul 3 – probleme de limba română (20 de puncte). Subiectul 4 – eseu/compoziţie (40 de puncte). Acesta a oferit scorurile cele mai mici. Cu toate şansele oferite de subiectul 2, era cam greu de ajuns la nota 6. Nici subiectele 1 şi 3, mai abordabile, n-au oferit scorul aşteptat.

Aşa s-a ajuns la subiectele din ziua de azi, stufoase, alcătuite din trei părţi, diminuând periculozitatea eseului de la 40 la 30 de puncte. Deşi era o alegere între Arghezi, Ion Barbu şi Nichita Stănescu, viziunea despre lume reflectată într-un text poetic a ridicat mari probleme candidaţilor (este vorba de subiectele de la sesiunea de bacalaureat din vară – n.red.). N-ar fi trebuit decât să citească, dar… asta nu se mai face! Şi, pentru că nu se mai citeşte, subiectele de bac se alcătuiesc în aşa fel încât candidaţii sa nu mai fie stresați. Dacă rezolvă primele două subiecte, care sunt de nivelul clasei a VIII-a, adună, cu chiu cu vai, 60 de puncte şi… sunt bacalaureaţi! Fără să fi citit vreo carte.“

Concluzia pe care o putem trage din analiza profesorilor nu este una de natură să ne dea prea multe speranțe. Ministerul Educației comprimă tot mai mult materia pe care elevii o au de studiat la limba și literatura română pentru a ține, cumva, pasul cu lipsa de interes a acestora pentru lectură. Manualele se subțiază și la presiunea părinților, care nu înțeleg la ce îi folosește copilului în viață Eminescu sau Marin Preda. Sigur că cei doi nu te învață cum să bați un cui sau cum să faci o tranzacție la bursă, ori să acorzi un credit sau să speli o mașină, dar lectura îți dezvoltă intelectul, capacitatea de comunicare, posibilitatea de a te orienta în anumite situații, de a fi polivalent pe o piață a muncii tot mai complicată.

Big brother. Promovabilitatea, prăbușită la jumătate

În anii 2000, bacalaureatul a fost mai degrabă o formalitate. În 2001, promovabilitatea a fost de 86%, apoi în 2004 și 2005 a atins cifra de 84%, iar în 2009 – 81%. Cifre anormal de mari dacă ne gândim că Mircea Eliade descrie în cartea sa „Romanul adolescentului miop” examenul de bacalaureat ca fiind unul foarte dificil, pe care puțini dintre colegii săi l-au trecut din prima sesiune. Primul șoc postdecembrist la examenul de bacalaureat s-a produs în 2010, când procentul de promovabilitate s-a prăbușit la 67%. Această cifră a fost legată și de decizia ministrului Educației, Daniel Funeriu, de a introduce camere video în sălile de clasă. Procentele au continuat să scadă. La sesiunea din vara acestui an au promovat doar 59% din elevi, în 2013 procentul a fost de 55%, după ce în 2012 am vorbit de 43% candidați promovați.

Cele mai citite

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...

Inovație și funcționalitate în baie cu Florin Art: Descoperă cele Mai bune opțiuni de mobilier

Mobilierul de baie nu este doar o necesitate practică într-o locuință modernă, ci și un element crucial în crearea unei atmosfere plăcute și funcționale...
Ultima oră
Pe aceeași temă