Școlile din mediul rural sunt mai degrabă orientate către rezolvarea problemelor elevilor decât pe îmbunătățirea rezultatelor școlare, arată o nouă cercetare realizată, miercuri, de organizația World Vision România, citată de Mediafax.
Astfel, peste 64 la sută dintre elevi şi aproape 80 la sută dintre părinţi se adresează şcolii şi atunci când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale familiei.
Elevii cred că programul şcolar este adecvat, însă mai puţin de jumătate dintre ei consideră temele pentru acasă ca fiind corespunzătoare.
Iniţiatorii studiului au mai constatat că cei mici au cu regularitate teme scrise, cel puţin la trei discipline în fiecare zi.
În privinţa centrării activităţii şcolare pe predare, peste 80 la sută dintre elevi afirmă că mai mult de jumătate din timpul unei ore obişnuite de curs ascultă explicaţiile profesorului. Pe dea altă parte, puţin peste 50 la sută dintre copii spun că activităţile de învăţare în grup sunt predominante, ei fiind descurajaţi să colaboreze în timpul activităţilor de învăţare. În plus, profesorul dirijează strict procesul de învăţare, nivelul autonomiei elevilor fiind redus.
Studiul a evaluat şi sprijinul acordat elevilor şi au remarcat că majoritatea profesorilor din şcolile cuprinse în eşantion sunt dispuşi să ofere feedback şi ajutor elevilor.
Conform aceluiaşi studiu, auxiliarele curriculare sunt folosite la majoritatea orelor la disciplinele de examen (limba română şi matematică) şi la un procent din ce în ce mai mic de ore la educaţie fizică, geografie, ştiinţe, limbi moderne, istorie, educaţie tehnologică şi arte, la acestea din urmă doar la unele ore. De asemenea, mijloacele audio şi video sunt, şi ele, slab utilizate, mai puţin de o treime dintre elevi semnalând folosirea săptămânală a multimedia (cumulat, la toate disciplinele), iar 87 la sută dintre elevi raportează folosirea lor cel puţin o dată pe lună. Aproape nouă la sută dintre elevii chestionaţi spun că nu folosesc deloc multimedia.
Cercetarea arată că familiile elevilor din şcolile din mediul rural au, în cea mai mare parte, un nivel foarte scăzut de educaţie. Astfel, din răspunsurile oferite de părinţi rezultă că peste jumătate dintre ei nu au finalizat nici măcar opt clase.
"Peste jumătate dintre elevi consideră chiar că evaluarea şi notarea ca fiind obiective. Alte puncte tari ale profesorilor sunt explicarea criteriilor de evaluare şi explicarea motivelor acordării unei anumite note. Această situaţie atrage după sine o încredere sporită în şcoală", arată specialiştii.
În privinţa comunicării referitoare la rezolvarea unor probleme din şcoală, circa 20 la sută dintre elevi şi aproximativ 15 la sută dintre părinţi au semnalat şcolii diferite aspecte negative.
Potrivit iniţiatorilor studiului, majoritatea elevilor şi a părinţilor semnalează aceste aspecte negative dirigintelui sau unui alt profesor, după care urmează, ca persoane preferate în astfel de situaţii, alţi părinţi, directorul şcolii şi, în foarte mică măsură, autorităţile locale sau comitetul de părinţi. "Se preferă acţiunea individuală şi nu cea colectivă, organizată", se arată în studiu.
Atitudinea faţă de şcoală se poate evalua şi prin intenţiile elevilor şi ale părinţilor de a continua sau nu studiile după terminarea gimnaziului.
"La nivel mediu, doar 75 la sută dintre elevi şi aproape 80 la sută dintre părinţi declară că ei (sau, respectiv, copiii lor) vor continua studiile, în liceu sau şcoala profesională, după clasa a VIII-a, ceea ce arată un procent posibil de părăsire timpurie a şcolii mai mare decât media naţională (aproximativ 17 la sută) – deci, îngrijorător", mai rezultă din studiu.
Specialiştii afirmă că principalele cauze pentru care elevii ajung să abandoneze studiile sunt de natură economică şi financiară.
World Vision România a lansat, miercuri, studiul "Dialog pentru calitatea educaţiei. Şcoala văzută prin ochii elevilor şi părinţilor", realizat în special în şcoli din mediul rural din şase judeţe.
