11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialViolența în școli: Jumătate dintre elevii români, pălmuiți sau bătuți de colegi

Violența în școli: Jumătate dintre elevii români, pălmuiți sau bătuți de colegi

Aproape jumătate dintre copiii români au fost hărțuiți fizic sau verbal la școală cel puțin o dată, iar 17% se confruntă cu hărțuirea zilnic, arată un studiu al asociației ”Telefonul Copilului”, care atrage atenția asupra fenomenului de bullying din școlile românești.

”Bullying” este o formă de abuz care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.

43% dintre elevi, pălmuiți,loviți și îmbrânciți la școală

72% dintre respondenții din București povestesc că au fost jigniți de colegii de școală, că li s-au spus lucruri urâte despre familie sau etnie, 59% au primit porecle, 47% au fost excluși din colectiv, iar 43% au fost loviți, pălmuiți și îmbrânciți, iar 32% – amenințați.

Cei mai mulți (75%) spun că au avut și martori la agresiune, iar peste jumătate (53%) dintre ei au încercat să îl ajute pe colegul agresat.  Pe de altă parte, 14% nu au intervenit, 13% au spus profesorilor și 11% s-au temut să intervină;

Peste 49% din copiii care au fost hărțuiți au avut un singur agresor (un alt coleg), în timp ce 47% au fost agresați de un grup de copii. Cel mai adesea, fetele au fost agresate de o singură persoană, în timp ce băieții sunt mai des hărțuiți de mai mulți copii.

17% dintre copii se confruntă cu bullying-ul săptămânal, 13% – zilnic, 11% – lunar, iar 50%, de câteva ori pe an.

22% dintre copiii care sunt martorii unei agresiuni se amuză

În timp ce copiii hărțuiți spun că se simt furioși, triști, rușinați, 22% din cei care au asistat la fapte de agresiune sau hărțuire spun că s-au amuzat de situație sau că nu le-a păsat de victimă. 

Citește și: Violența în școli. Ce trebuie să facă profesorii și părinții

Cei mai mulți copii și-ar dori ca părinții lor să îi ajute, însă spun că nu au povestit acasă despre situația lor, pentru că  le este rușine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulții îi pot ajuta, nu vor să fie etichetați ca trădători sau le este teamă de reacția părinților. Pe de altă parte, trei sferturi dintre copiii intervievați susțin că ar adopta un comportament agresiv în cazul în care ar fi ținta unei situații de tip bullying.

Hărțuirea, în școală, dar și pe Internet

Cele mai multe acțiuni de bullying se produc în clasă (peste 57%), pe coridor (33%), în curtea școlii (32%), în apropierea școlii sau în mediul online (29%), pe terenul de sport (20%), prin mesaje pe telefonul mobil (14%) sau în toaleta școlii (10%).

Elevii se confruntă cu hărțuirea și în mediul virtual: 51,80%  au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (rețele de socializare, e-mail) și prin mesaje de tip SMS pe telefonul mobil. Cei mai mulți au fost agresați de colegi (27% – un coleg; 24% – grup de colegi), cunoștințe (19%) sau persoane necunoscute (17%).

Citește și: Cum luptă școlile cu violenţa: de la „comando“ școlar, la întâlniri cu pușcăriași

Studiul a fost realizat de asociația Telefonul Copilului și cuprinde răspunsurile a 2.000 de elevi din 20 de școli din Capitală. Categoriile de vârstă ale respondenților au fost: 7 – 9 ani (6,17%), 10 – 12 ani (16,58%), 13 – 15 ani (38,08%), 16 – 19 ani (39,18%).

Telefonul Copilului este 116.111 și este apelabil gratuit din rețeaua Telekom.

Contactată de Rl, directoarea asociației, Cătălina Florea, a precizat că următorul pas este o scrisoare deschisă către Ministerul Educației, pentru ca ei ”să preia frâiele de acum încolo”.

MEN: Strategie pentru combaterea violenței în școli

Amintim că, în luna septembrie, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un proiect care avea ca scop combaterea violenței în școlile românești. Astfel, în cazul unui act de violență petrecut în unitățile de învățământ, Poliţia şi părinţii victimelor trebuie anunţaţi, iar agresorul trebuie izolat într-o încăpere din școală. 

în cazul unei forme uşoare a violenţei şcolare se sesizează Comisia de violenţă şi conducerea şcolii, dacă nu există o sancţiune prevăzută în Regulamentul intern al unităţii şcolare. Comisia de violenţă va trebui să facă o anchetă detaliată, să decidă dacă aplică sau nu vreo sancţiune şi să stabilească măsuri de asistenţă pentru victimă/agresor.

În cazul unei forme grave de violenţă şcolară, dirigintele va trebui să anunţe conducerea şcolii, care va sesiza autorităţile competente. Acestea vor sesiza părinţii şi vor informa Inspectoratul Şcolar despre gravitatea faptei, iar acesta va informa Comisia de violenţă, care va face ancheta detaliată, va propune o sancţiune şi va convoca Consiliul profesorilor clasei, pentru stabilirea pedepsei. După ce dirigintele va aplica sancţiunea, psihologul şcolar va consilia victima-agresorul şi, împreună cu dirigintele, va colabora cu familia şi va monitoriza cazul, prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Știre în curs de actualizare

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă