Mediile de afaceri sunt nemulțumite că un proiect de modificare a Codului Muncii are prevederi ce fac imposibilă concedierea unui angajat care nu își îndeplinește atribuțiile.
O modificare a Codului Muncii care face imposibilă concedierea de către administratori a angajaților care nu își fac treaba sau care lucrează prost va produce combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați – în cazul în care va fi aprobată – pierderi de 10 milioane de euro anual, susţine directorul acestei societăţi, Bruno Ribo.
„Sunt acolo unele articole care sunt lipsite de realism. V-aș da un singur exemplu. Este un articol care, nu neapărat pentru noi, dar pentru orice alt angajator, face imposibil să concediezi pe cineva care nu dă rezultate în activitate, care nu este bun și trebuie toată lumea să înțeleagă că noi nu suntem o firmă de stat și că nicăieri în lume nu există așa ceva“, a declarat Bruno Ribo, care le-a și recomandat celor ce vin cu astfel de inițiative să viziteze o societate din industrie pentru a înțelege cum stau lucrurile în realitate.
Din punctul de vedere al CEO ArcelorMittal este esențială asigurarea flexibilității forței de muncă. Un calcul al administrației combinatului de la Galați cu privire la efectele acelei prevederi din proiectul noului Cod al Muncii a dus la concluzia că ar produce numai în cazul combinatului de la Galați pierderi de 10 milioane de euro. „Orice dispoziție legală care îți limitează flexibilitatea forței de muncă ne costă. Noi am făcut un calcul și dacă s-ar aplica această propunere care a trecut deja de Senat, pentru noi impactul ar fi de 10 milioane de euro“, a declarat Bruno Ribo. Din punctul său de vedere ar trebui păstrat actualul Cod a Muncii, pe care îl consideră echitabil. „Eu vorbesc în numele companiei noastre, dar aceeași problemă este la toți investitorii din România. Noi avem nevoie de o stabilitate a cadrului legal. Noi credem că actualul Cod al Muncii este un bun compromis între ceea ce cere forța de muncă și interesele angajatorului și ar trebui să păstrăm actualul Cod al Muncii, care este bun. Suntem preocupați“, a adăugat CEO-ul ArcelorMittal.
Acesta este susţinut şi de vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Marian Filimon, care menţionat că modificarea Codului Muncii de care vorbim, deja trecută de Senat și aflată în procedură legislativă la Camera Deputaților, este o adaptare dâmbovițeană: „Orice lucru de genul acesta este făcut la presiuni sindicale și nu este în concordanță cu legislația Uniunii Europene sau a Organizației Mondiale a Muncii. Este o adaptare în stil dâmbovițean la presiunea sindicatelor, care sunt din ce în ce mai puțin reprezentative la nivelul acestei țări, gradul de sindicalizare în România este destul de redus, dar ei sunt foarte vocali, sunt foarte guralivi, mai ales în perioade de pre-campanie electorală, și obțin cam tot ce vor punând presiune pe politicieni“.
Ce prevede proiectul de modificare a Codului Muncii
Mai multe dintre prevederile proiectului trecut prin aprobare tacită la Senat blochează posibilitatea ca un salariat să poată fi concediat de angajatorul său dacă nu își îndeplinește atribuțiunile de serviciu. Spre exemplu, la art. 61, la care în Codul Muncii sunt prevăzute condițiile în care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului, la litera (d) se înlocuiește formularea actuală, care permite concedierea „în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat“ cu formularea „în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat în perioada de probă“.
Prin trecerea de la „locul de muncă în care este încadrat“, salariatul la „locul de muncă în perioada de probă“, apare o restrângere a dreptului angajatorului de a concedia un salariat care, după ce a fost angajat, nu își mai îndeplinește atribuțiunile, sau, dacă e vorba de producție, nu își mai îndeplinește norma. Alt exemplu: la art. 26 al actualului Cod al Muncii se introduce art. 26 indice (1), care la aliniatul 3 prevede că „îndeplinirea obiectivelor de performanță constituie condiții de majorare a salariului sau promovarea în carieră“, în timp ce la aliniatul (4) se spune că neîndeplinirea criteriilor nu poate fi imputată angajatului și acesta nu poate fi concediat pentru un astfel de motiv: „neatingerea obiectivelor de peformanță nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 litera d“. Așadar, dacă angajatul își îndeplinește criteriile de performanță, are salariul mai mare și e promovat, dar dacă nu le îndeplinește, nu poate fi concediat.
Modificarea Codului Muncii, la inițiativa BNS
Proiectul de modificare a Codului Muncii a fost inițiat de Blocul Național Sindical (BNS) și a obținut avizul Consiliului Legislativ pe 10 februarie 2014 și apoi a apărut în Monitorul Oficial pe 11 martie 2014. După publicarea în Monitorul Oficial, inițiatorii au avut la dispoziție șase luni pentru a strânge minimum 100.000 de semnături de susținere pentru a putea înregistra inițiativa legislativă la Parlament.
Înregistrarea a fost făcută în septembrie, iar în ianuarie, așa cum prevede Legea nr. 189/1999, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra proiectului, considerând că prevederile legale au fost respectate. Hotărârea CCR a fost comunicată Senatului pe 28 ianuarie 2015 și publicată în Monitorul Oficial pe 5 februarie 2015.
În toamna trecută, Senatul a adoptat proiectul prin aprobare tacită, inițiativa aflându-se în procedură legislativă la Camera Deputaților.
