Numărul persoanelor cu dizabilităţi active pe piaţa muncii din România este de aproape cinci ori mai mic faţă de media UE, se arată într-un studiu prezentat marţi, informează Mediafax.
În România, numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate este foarte mic – doar 9,48 la sută dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18 – 60 ani, arată studiul. Prin comparaţie, în Uniunea Europeană, 45,8 la sută din persoanele cu dizabilităţi sunt persoane active pe piaţa muncii.
Citește și: Radiografie: Care sunt cele mai bine plătite și mai căutate joburi în România
În plus, conform unui studiu derulat de fundaţia Motivation, incidenţa neşcolarizării este de şapte ori mai mare în rândul persoanelor cu handicap, comparativ cu populaţia generală, arată sursa citată.
În România, companiile cu mai mult de 50 de angajaţi pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziţia de bunuri de la unităţile protejate. Cel puţin 30 la sută din locurile de muncă pe care le creează aceste entităţi trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilităţi.
“Doar 45 la sută dintre respondenţii la sondaj au spus că au utilizat până acum varianta achiziţiei de produse de la unităţile protejate în locul plăţii fondului de handicap către stat. Cel mai puţin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport şi servicii profesionale”, se mai arată în studiul citat.
Iniţiatorii studiului au mai ajuns la concluzia că, deşi spectrul de servicii şi produse oferite de unităţile protejate este foarte variat, companiile respondente spun că nu sunt suficient de informate în acest sens, iar 48 la sută dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală spun că nu achiziţionează produsele şi serviciile unităţilor protejate întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei.
De asemenea, 12 la sută dintre respondenţi nu au achiziţionat astfel de produse pentru că nu au suficiente informaţii despre calitatea şi credibilitatea lor, iar 18 la sută pentru că nu cunosc prevederile legii.
“De cealaltă parte, motivaţia principală a companiilor respondente care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este, pentru 52 la sută, facilitatea fiscală oferită prin care îşi reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32 la sută susţinerea persoanelor cu dizabilităţi angajate în cadrul acestor unităţi protejate şi pentru 11 la sută iniţierea unor practici de business responsabile. În funcţie de tipul de produse şi servicii achiziţionate prin utilizarea fondului de handicap, 37 la sută dintre companii achiziţionează produse de birotică şi papetărie, 12 la sută achiziţionează produse şi servicii pentru IT şi câte nouă la sută achiziţionează produse promoţionale, respectiv produse textile”, se mai arată în studiul citat.
Companiile respondente spun că aleg să colaboreze cu unităţile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc (38 la sută), a verificării statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanţelor (26 la sută) sau pe baza unei simple verificări a website-ului unităţilor protejate (25 la sută).
În România, există 706 unităţi protejate acreditate în 2015, dintre care 150 în Bucureşti, 47 în Cluj, 34 în Braşov, 29 în Timiş şi 24 în Prahova. Judeţele cu numai o singură unitate protejată sunt: Gorj, Ialomiţa şi Mehedinţi.
Aceste unităţi oferă o gamă largă de produse şi servicii: confecţionare produse textile, servicii medicale, asamblare şi reparare computere, servicii de curăţenie, consultanţă în afaceri, tipărituri, organizare de cursuri, servicii aferente agenţiilor de publicitate, organizare de evenimente, vânzare şi intermediere.
Studiul a mai analizat şi modul în care folosesc companiile din România legea sponsorizării. Astfel, deşi 74 la sută dintre companii menţionează criteriile sociale şi de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54 la sută spun că au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014.
“Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcţionează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75 la sută dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puţin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane euro direcţionează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării”, se arată în studiu.
Primele trei industrii cu cele mai multe companii care au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014, sunt: servicii profesionale (100 la sută), petrol şi gaze (88 la sută) şi IT, software şi internet (80 la sută).
Domeniile către care companiile au direcţionat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014 sunt: educaţie (26 la sută), sănătate (22 la sută), protecţie socială (21 la sută), sport (15 la sută), artă (opt la sută) şi mediu (şase la sută).
Analiza EY şi Asociaţia ViitorPlus se bazează pe un chestionar aplicat în luna martie 2015, la care au răspuns 294 de companii din întreaga ţară.
Studiul “Omenia ajută compania”, realizat de EY şi ViitorPlus, relevă modul în care companiile utilizează facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie pentru a contribui în comunitate, prin achiziţia de produse şi servicii de la unităţile protejate sau direcţionarea de fonduri către sectorul ONG prin legea sponsorizării.
