13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCât de greu este să fii șomer. Calvarul unui român care-și pierde...

Cât de greu este să fii șomer. Calvarul unui român care-și pierde locul de muncă și cere ajutor agenției de șomaj

Scăderea numărului șomerilor devine, de fiecare dată, în campaniile electorale, subiect de dezbatere pentru candidați. Unii vin chiar și cu proiecte care ar putea duce la diminuarea șomajului în România. Însă, până în prezent, nu s-a rezolvat nimic. Închiderea multor întreprinderi de stat și birurile grele puse pe umerii micilor întreprinzători au dus la menținerea la cote ridicate a acestui fenomen, iar birocrația de la agențiile Ocupării Forței de Muncă face practic imposibilă înregistrarea oamenilor în bazele de date, împiedicând și accesul lor la cursuri de formare sau reprofilare profesională sau la locuri de muncă.

La finalul anului trecut, peste 436.000 de români erau înregistrați ca șomeri, potrivit statisticilor publicate pe siteul instituției. ANOFM spune că prin intermediul său, în anul 2015 au fost încadrate 354.029 de persoane. La sfârșitul lunii martie, erau înregistrați însă 405.016 șomeri.

Ce trebuie să facă un şomer pentru a ajunge la angajator

 ANOFM, ”prin intermediul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, gestionează locurile de muncă vacante declarate de angajatori, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată”, a precizat, pentru Rl, Agenția Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Pentru a beneficia de mediere pe aceste locuri de muncă, persoanele interesate trebuie să se înregistreaze la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă de care aparţin cu domiciliul sau reşedinţa. În acest sens, trebuie să depună un set de documente: actul de identitate, actele de studii şi de calificare, carnetul de muncă sau alte acte care atestă, potrivit legii, existenţa unor raporturi de muncă ori de serviciu, adeverinţă medicală din care să rezulte că persoana este clinic sănătoasă sau aptă de muncă ori că are eventuale restricţii medicale”.

Ce este medierea

După înregistrare, se va întocmi planul individual de mediere. Potrivit ANOFM, ”medierea muncii reprezintă un serviciu prestat gratuit de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, care presupune punerea în legătura a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.

Activitatea de mediere a muncii urmăreşte stabilirea compatibilităţilor sau echivalenţelor dintre cerinţele locurilor de muncă vacante, comunicate de angajatori conform prevederilor legale şi aflate în baza de date a agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, cu pregătirea profesională, aptitudinile şi opţiunile solicitantului de loc de muncă”.

Cum se pun în legătură angajatorul și șomerul

Funcționarii de la ANOFM transmit că, în cazul în care sunt identificate locuri de muncă potrivite profilului persoanei aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, se eliberează dispoziţia de repartizare în vederea prezentării la angajator, pentru a participa la selecţia organizată de acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

”Precizăm că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, deţine, potrivit prevederilor legale, numai atribuţii de mediere a muncii, respectiv de punere în legătură a cererilor cu ofertele de locuri de muncă declarate vacante, fără a se putea implica în politica de personal, inclusiv de angajare, a persoanei care are statut de angajator şi care emite oferta privind locurile de muncă vacante.

De asemenea, decizia privind încadrarea în muncă, şi implicit încheierea contractului individual de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr.53/2003-Codul muncii, revine în exclusivitate angajatorului, ca urmare a selecţiei organizată de acesta.

Respectiva decizie urmează a fi comunicată agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă prin completarea formularului „Înştiinţare privind încadrarea în muncă” cuprins în conţinutul dispoziţiei de repartizare,  prevazute în anexa 2 din Procedura de primire şi de soluţionare a cererilor de loc de muncă sau indemnizaţie de şomaj, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 85/2002, cu modificările şi completările ulterioare”, a mai precizat ANOFM, pentru România liberă.

Prin ce trece, de fapt, un român care tocmai a rămas fără job și vrea să se înregistreze ca șomer, apoi își caută loc de muncă

Procesul de strângere a documentelor poate fi un calvar pentru un cetățean devenit șomer.  AJOFM-urile și ALOFM-urile cer o mulțime de acte și este posibil ca un document aparent nesemnificativ să facă diferența între un om care nu are niciun venit și unul indemnizat. 

Vă prezentăm cazul unui cititor care ne-a rugat să-i protejăm indentitatea. Îi vom spune George. 

El a lucrat la o firmă care a obținut un proiect finanțat din fonduri europene. În luna decembrie, i s-a încheiat contractul și a rămas fără loc de muncă și fără venituri. Astfel, a mers la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă București, care l-a trimis la agenția locală din sectorul unde locuiește. La ALOFM Sector 6. În țară, agențiile locale sunt AJOFM-urile.  

După ce a depus dosarul de șomaj, i s-a dat un număr de înregistrare, apoi a așteptat timp de câteva zile până i s-a aprobat. A mers din nou la ALOFM Sector 6 pentru a ridica Carnetul de șomer. Apoi a început să caute loc de muncă. A început cu cele afișate la agenție.

”Din sutele de locuri de muncă afișate la ALOFM, poți să alegi unul la care crezi că te-ai încadra, pentru că sunt afișate doar firmele și Jobb-urile, nu și specificațiile pentru post. După ce alegi postul, mergi din nou la un ghișeu al agenției și spui că vrei să te angajezi. Se dă o repartiție pentru firma respectivă și mergi cu acea hârtie la locul de muncă indicat. Numai că la societatea selectată, de cele mai multe ori, ți se spune că nu au nevoie de tine, ți se dă o negație și te trimite din nou la ALOFM (sau altă agenție locală, după caz, n.r). Și tot așa, poți să iei toate firmele la rând. La multe ai surpriza neplăcută ca locul anunțat la Agenția de Șomaj, să nici nu existe în realitate la firma respectivă”, a povestit George. 

Cursurile de calificare – mai reprezintă o oportunitate?

Pentru că nu și-a găsit niciun loc de muncă în domeniul în care este calificat, George a încercat să urmeze și un curs de calificare. Însă, pentru că are studii superioare cu greu a fost acceptat la unul dintre acestea. 

”Tot la ALOFM mergi și soliciți un curs de calificare. Îți alegi cursul, iar angajații de acolo îți întocmesc un dosar și te trimit mai întâi la mediere. Medierea este despre cum îți găsești un loc de muncă. Îți spun cum să faci un CV, cum să cauți locuri de muncă pe site-urile specializate și cum, dacă ai găsit un loc de muncă despre care crezi că ți se potrivește, te învață cum să cauți adresa de e-mail sau un telefon de la angajator și să-l contactezi în vederea angajării. Adica ceea ce, dacă ai fost angajat măcar o dată în viață, cam ai idee despre cum se face. În rest, nu primești niciun alt sfat, nicun alt ajutor. Apoi, de acolo ți se dă un alt document pe care îl duci la compartimentul de formare profestionala de la Agenția Municipală a Ocupării Forței de Muncă. De la AMOFM ți se dă un alt act pe care îl duci la ALOFM-ul sectorului în care locuiești. Apoi, după câteva zile ești contactat pentru curs, în cazul în care se formează grupa de 15-20 de persoane”, a explicat George.

Un alt inconvenient pentro șomerii din Capitală îl reprezintă distanțele mari între instituțiile amintite, care pot depăși 10 kilometri. Mai mult, acestea sunt amplasate în zone unde traficul este intens la orice oră din zi.

Potrivit lui George, există și avantaje ale acestui curs, pentru că, în cazul în care acesta se desfășoară la o distanță mai mică de 50 de kilometri de locuința solicitantului, acesta va beneficia de transport gratuit, iar pentru o distanță mai mare de 50 de kilometri, i se va deconta transportul și hrana. 

Care este traseul de la alegerea cursului până la absolvirea acestuia, conform ANOFM

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă implementează şi finanţează, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, programe de formare profesională în vederea iniţierii, calificării, recalificării, perfecţionării şi specializării atât a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv şomeri, cât şi a unor categorii de persoane angajate.

”Aceste programe sunt organizate pe niveluri de pregătire şi specializări, precum şi pe categorii şi grupuri de persoane şi asigură dobândirea unor competenţe profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale, respectiv standardele de pregătire profesională, recunoscute la nivel naţional. Formarea profesională se realizează gratuit pentru şomerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă, înregistraţi în baza de date a agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti”, a mai explicat ANOFM pentru RL.

Ce documente sunt necesare pentru înscriere la cursuri

Pentru înscrierea la programele de formare profesională trebuie prezentate la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă următoarele documente: recomandare din partea centrului de informare şi consiliere privind cariera sau a serviciului de mediere; cerere de înscriere la programul de formare profesională; actul de identitate, în original şi în copie; certificatul de naştere, în original şi în copie; actele de studii eliberate în condiţiile legii, în original şi în copie; actul medical din care să rezulte starea sănătăţii persoanei şi faptul că aceasta este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea meseriei în care doreşte să se califice.

Persoanele înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare (500 de lei) vor depune, pe lângă actele mai sus precizate, şi următoarele documente: actul eliberat de organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice;dovada că desfăşoară activitatea pe raza comunei sau a satului, eliberată de autorităţile administraţiei publice locale, după caz; dovada încadrării în muncă printr-un act eliberat de angajator, din care să rezulte venitul lunar realizat, locul de muncă şi domeniul în care persoana îşi desfăşoară activitatea, după caz.

Participanţii la programele de formare profesională susţin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică.

Persoanele incluse în programe de formare profesională gratuite care se încadrează în muncă, potrivit legii, pot beneficia în continuare, până la finalizarea cursului început, de serviciile de formare profesională gratuite la care aveau dreptul dacă nu s-ar fi angajat.

Care este rolul medierii pentru şomerii care vor să acceseze cursurile de calificare

Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, accesul la programlele de formare profesională  se realizează în urma activităţii de informare şi consiliere profesională sau de mediere.

”Astfel, formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ţinându-se cont de cerinţele de moment şi de perspectivă ale pieţei muncii şi în concordanţă cu opţiunile şi aptitudinile individuale ale persoanelor respective, ceea ce în final conduce la creşterea şanselor de ocupare ale acestora”, a mai arătat ANOFM. 

Câţi şomeri au absolvit cursurile de calificare / recalificare în 2015

În anul 2015, au fost cuprinse la cursuri de formare profesională/evaluare a competenţelor, organizate de ANOFM (prin centrele de formare profesională proprii AJOFM, furnizori de formare autorizaţi în condiţiile legii şi prin centrele regionale de formare profesională a adulţilor), 40.555 de persoane şomere dintre care, până la data de 31.12.2015, au absolvit 29.364 persoane.

Ţinând cont de faptul că durata programelor de formare este diferită, în funcţie de nivelul de calificare, multe dintre programele de formare profesională începute în anul 2015 continuă şi urmează să se finalizeze în anul 2016.

Peste 436.000 de șomeri, înregistrați, la nivel național. Cei mai mulți au peste 40 de ani

Cu toată birocrația, românii se încăpățânează să-și ceară drepturile. Potrivit datelor statistice de pe site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la  31 decembrie 2015, în România erau înregistrați 436.242 de șomeri. Conform statisticilor, rata șomajului înregistrat în luna decembrie 2015 a fost de 4.90%, cu 0,2 puncte procentuale mai mare față de luna precedentă și cu 0,39 puncte procentuale mai mică față de luna similară a anului 2014. 

Tot ANOFM arată că, din cei 436.242 de şomeri care erau înregistraţi în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, doar 108.533 primeau indemnizaţie de şomaj.

Cei mai mulți șomeri au vârste cuprinse între 40 – 49 de ani (120.972 persoane), urmaţi de cei din grupa de vârstă 30 – 39 de ani (88.763), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (33.060).  Numărul celor cu studii universitare reprezintă 5.06% din numărul total al șomerilor înregistrați.

Potrivit rapoartelor ANOFM, numărul șomerilor a scăzut față de finalul anului trecut. ”La sfârşitul lunii februarie, în evidenţele ANOFM erau înregistraţi 405.016 şomeri, dintre care 85.957 indemnizaţi”, a mai punctat instituția. 

Cum să-ți faci un dosar de șomer

Dacă ați rămas fără un loc de muncă, după disponibilizări sau s-a încheiat contractul de muncă la termen, documentele care ajung la autorități sunt următoarele: 

1. Actul de identitate, în original și copie;  

2. Actele de studii și de calificare, în original și copie;  

3. Adeverință medicală din care să rezulte că persoana este clinic sanatoasă sau aptă de muncă ori că are eventuale restricții medicale;  

4. Actele eliberate de organele financiar teritoriale, din care să rezulte că persoana nu realizează venituri sau că realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurarilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare.

Dar acestea nu sunt suficiente. La ghișeul unde se primește dosarul, se mai cer, în cazul persoanelor provenite din câmpul muncii, și carnetul de muncă în original și în copie, adeverință eliberată de fostul angajator, în cazul în care nu există carnet de muncă, precum și alte acte care atestă existența unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 și după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002.

După caz, s-ar putea să mai fie necesară și de o copie de pe hotărârea judecătorească definitivă prin care instanța competentă, conform legii, a dispus reintegrarea în muncă, atunci când reintegrarea nu mai este posibilă la unitatea la care persoana a fost încadrată în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia. 

De asemenea, mai poate fi necesară și o adeverință de la unitatea care a preluat patrimoniul unității în care persoana a fost încadrată anterior, din care să rezulte că încadrarea nu mai este posibilă, din cauza desființării postului. 

Cine primește indemnizație de șomaj

Potrivit Legii privind sistemul asigurărilor pentru somaj și stimularea ocupării forței de muncă, indemnizația de șomaj se acordă astfel: 
a. de la data încetării raporturilor de muncă;
b. de la data încetării raporturilor de serviciu;
c. de la data încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. de la data expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;
e. de la data încetarii calității de membru cooperator;
f. de la data încetării contractului de asigurare pentru șomaj;
g. de la data încetării motivului pentru care au fost pensionate;

h. de la data încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;
j. de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
k. de la data încetării activității desfășurate exclusiv în baza unui raport juridic, altul decat cele de natura celor prevazute la lit. a – e si litera g si h, în considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj;
l. de la data expirării perioadei de 60 de zile, prevazută la art. 17 alin. (2) lit. a); adică în cazul absolvenților instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale; 
m. de la data absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b);  adică în cazul absolvenților şcolilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
(2) Indemnizația de șomaj se acordă de la data prevazută la alin. (1), dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 10 de zile de la această dată.
(3) Daca cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevazută la alin. (1), indemnizația de șomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii.

Pe ce cheltuie banii ANOFM

Deși nu a avut venituri, Agenția Națională a Forței de Muncă a raportat cheltuieli de peste două milioane de lei, în luna ianuarie și peste cinci milioane de lei, în luna februarie, 2016, potrivit datelor publicate pe platforma de transparență bugetară. O bună parte din cheltuieli au fost cu salariile angajaților. 

Astfel, din cei 2.492.958,84 lei cheltuiți în luna ianuarie și 5.127.462,56 lei cheltuiți în luna februarie, 124.529,11 lei au fost distribuiți către fondul de salarii în lua ianuarie și 1.116.563,28 de lei, în luna februarie. 

Conform datelor postate pe platforma de transparență bugetară, pentru salarii de bază s-au cheltuit 430.399 lei, în luna ianuarie și 867.919. lei, în luna februarie 20126. Pentru indemnizații plătite unor persoane din afara unității s-au cheltuit 280 lei, în luna ianuarie și 8.419 lei în luna februarie. Pentru indemnizații de delegare s-au cheltuit 13.833, 20 lei, în ianuarie și 27.885,07 lei, în februarie.

Pentru alte drepturi salariale în bani, au fost cheltuiți 8.436 lei, în luna ianuarie și 8.556,00 lei în luna februarie. 

Angajații ANOFM au și locuință de serviciu și, în luna februarie, s-au cheltuit mai mulți bani pentru acestea. Potrivit datelor publicate de ANOFM, pentru locuință de serviciu folosită de salariat și familia sa s-au cheltuit în luna ianuarie 2.467,11 lei, iar în luna februarie 3.075,21 de lei.

Pentru contribuții sociale de stat s-au cheltuit 69.585 lei, în luna ianuarie și 139.932 lei în luna februarie. Pentru contribuții asigurări de șomaj s-au cheltuit 2.193 lei, în luna ianuarie și  4.381 de lei în luna februarie. Iar pentru contribuții  de asigurări de sămătate: s-au cheltuit 22.829 lei, în ianuarie și 46.010 de lei în februarie. Și pentru contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale s-au alocat 662 lei, în luna ianuarie și  1.318 lei în luna februarie, iar pentru contrinuții pentru concedii și indemnizații au fost alocați 3.814 lei, în ianuarie și  9.098 lei în luna februarie. 

Funcționarii ANOFM au avut și delegații în străinătate, pentru care instituția a plătit 7.745,79 lei, în luna ianuarie și 16.971,31 lei în luna februarie. 

Cele mai citite

UE cere ca Facebook și Tik Tok să combată falsurile create cu inteligența artificială

UE, prin Comisia Europeană, a cerut marilor site-uri de socializare, precum TikTok și Facebook, să eticheteze clar publicitatea politică și să reducă "viralitatea conținutului"...

Orașul Harkov ar fi fost atacat de Rusia cu un nou tip de bombă cu sistem de ghidare

Este posibil ca Rusia să fi utilizat un nou tip de bombă cu sistem de ghidare în atacurile aeriene asupra oraşului Harkov, din nord-estul...

A venit nota de plată pentru incidentele din 8 martie. Sancțiuni fără precedent pentru Dinamo și UTA

Dinamo și UTA au fost amendate cu câte 100.000 de lei și vor disputa următoarele patru meciuri de pe teren propriu fără spectatori, în...
Ultima oră
Pe aceeași temă