Lipsa precipitațiilor a afectat culturile agricole din județul Constanţa, o mare parte din suprafețele cultivate de fermieri fiind arse de secetă. În unele localităţi culturile sunt compromise în proporție de peste 50%. Situația cea mai dificilă este în zona localității Anghel Saligny, dar probleme mari sunt și la Adamclisi, Deleni, Albeşti, Pecineaga sau Comana.
O comisie specială, formată din reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului Constanţa, ANAF şi APIA, s-a deplasat deja în teritoriu pentru a constata pagubele. Agricultorii care fac dovada că cel puţin 30% din suprafeţele pe care le-au cultivat sunt afectate de secetă vor fi despăgubiţi printr-o reducere a impozitelor.
„Persoanele afectate vor întocmi un dosar cu care se prezintă la ANAF când vor plăti impozitele pe venit şi în funcţie de procentul de calamitate vor beneficia de o reducere pe impozit”, a precizat Gheorghe Buzdugan, consilier în cadrul Direcţiei Agricole a judeţului Constanţa şi membru al comisiei de evaluare a efectelor secetei asupra culturilor agricole. Atenţionările meteorologice pentru judeţul Constanţa nu sunt îmbucurătoare. Specialiştii anunţă în continuare cod galben de caniculă.
Seceta, efecte pe termen -mediu şi lung
Efectele secetei vor afecta şi populaţia. „Şi pentru consumatori este greu. Dacă nu avem producţie din ţară, importurile vor fi din ce în ce mai scumpe. Veştile sunt îngrijorătoare pe viitor în Constanţa, din cauza secetei. Terenurile sunt fertile, dar trebuie să aibă apă. Nu au apă, nu se dezvoltă culturile”, mai spune Gheorghe Buzdugan. Suprafaţa agricolă a judeţului Constanţa este cultivată în proporție de 70% cu grâu, orz, orzoaică şi rapiţă. O suprafață mai mică este cultivată şi cu porumb, această reducere a suprafeței cultivate cu porumb de către fermierii constănțeni fiind explicată prin faptul că nu mai există pe plan local complexuri de porcine şi în aceste condiții porumbul nu mai este valorificat convenabil.
Unde sunt irigaţiile de altădată?
Pe de altă parte, fermierii cer Guvernului să se implice în repunerea pe picioare a sistemelor de irigaţii. Într-o Dobroge în pericol de deşertificare, irigaţiile ar fi colacul de salvare a suprafeţelor agricole, sunt de părere specialiştii în agricultură. „Sistemele de irigaţii ar aduce un mare beneficiu fermierilor. Poate nu toţi, dar majoritatea ar iriga. Sămânţa şi lucrările sunt din ce în ce mai scumpe. Şi dacă nici nu scoţi nimic într-un an, doi, intri în faliment”, a precizat reprezentantul Direcției Agricole Constanța.
Pentru redresarea sistemelor de irigaţii este nevoie însă, pe lângă echipamente, de aducerea apei de la sursă la staţiile de punere sub presiune. În plus, ar fi nevoie de resurse umane. Tot acest proces ar însemna însă şi un consum mare de energie electrică. „Înainte de ’89 statul subvenţiona energia electrică”, spune Gheorghe Buzdugan.
