Vaccinul împotriva hepatitei B ar putea lipsi din România până în ianuarie 2018, din motive de fabricaţie, în condiţiile în care 800.000 de persoane au nevoie de acest vaccin. Ministerul Sănătăţii anunţă că a găsit totuşi o soluţie de compromis, iar acest vaccin administrat bebeluşilor în primele 24 de ore de la naştere se va găsi din nou în maternităţi într-o lună şi jumătate. În prezent, 150.000 de nou-născuţi ar putea rămâne neimunizaţi.
Până la reluarea aprovizionării cu vaccinul împotriva hepatitei B, femeile însărcinate sunt sfătuite să facă un test pentru a vedea dacă sunt purtătoare ale virusului. Totodată, oficialii din Sănătate au declarat că, odată cu promulgarea legii bugetului, va fi rezolvată şi aprovizionarea cu vaccinurile hexavalent şi tetravalent, în condiţiile în care mai multe vaccinuri nu se găsesc în spitalele din România. Ministerul Sănătăţii a început demersurile pentru a identifica posibile stocuri în alte state UE, deoarece în prezent nu există nicio disponibilitate a producătorilor de a livra alte doze din vaccinul antihepatitic B către România.
Situație tragică
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a precizat pentru „România liberă“ că este o situaţie de-a dreptul tragică, pentru că absenţa vaccinurilor pune în pericol viaţa foarte multor copii care urmează să se nască. “Faptul că nu s-a luat nici o măsură de prevedere – acum dăm vina unii pe alţii înseamnă că nu facem atât cât ar trebui şi vorbesc şi din perspectiva unei mame infectate cu virusul hepatic B.
Am trecut la un moment dat prin situaţia de a nu găsi vaccinul eu, personal. Este o adevărată dramă pentru un părinte care doreşte să-şi vaccineze copilul şi ne aflăm în această situaţie pe fondul unei campanii anti-vaccinare. Atunci noi ne întrebăm ce rost mai au toate campaniile posibile pro-vaccinare dacă ele nu sunt însoţite de un acces corect la vaccinare. Sunt oameni care ne-au scris pe adresa asociaţiei că se duc în Ungaria sau în alte ţări şi caută acest vaccin, dar este foarte greu să garantezi că se respectă condiţiile de depozitare şi transport.”
Marinela Debu a mai spus pentru RL că România trebuie să caute ajutor oriunde este posibil. “Noi am spus de nenumărate ori că autorităţile trebuie să facă în aşa fel încât să-şi ia rezerve cel puţin pentru un an, pentru a nu mai fi în astfel de situaţii. De fiecare dată ne reîntâlnim sub diverse forme – şi anul trecut, şi acum doi ani, şi acum trei ani – cu perioade în acer este o lipsă de stocuri de vaccinuri şi de fiecare dată cineva a dat vina pe altcineva. În final nu s-a făcut nimic.”
Statistici negre
Statisticile sunt din ce în ce mai alarmante în privinţa prevalenţei diferitelor tipuri de hepatită în România. Ţara noastră ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În România sunt aproximativ 10% din cele 12 milioane de persoane care se estimează a fi infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.
Strategie națională
Asociaţia Pacienţilor cu Afec-ţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a organizat recent o dezbatere privind implementarea unui Plan strategic pentru combaterea hepatitelor virale în România pentru cei peste 1.400.000 de români care se estimează că ar fi afectați de virusurile hepatitice virale B, C sau B plus Delta. Discuţiile au avut ca punct de pornire ultimul studiu Hep-CORE, realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (ELPA), care evidenţiază modul în care cele 27 de ţări urmează recomandările internaţionale privind bunele practici în ceea ce priveşte hepatitele virale.
Astfel, 52% dintre cei intervievaţi la nivel european (25) şi din ţările din bazinul mediteranean (2) au arătat că ţările lor nu au strategii naţionale privind hepatitele virale (B şi C), contrar recomandării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Doar trei dintre aceste ţări au acces, fără restricţii, la tratament de ultimă generaţie pentru hepatita C. În plus, 17 ţări (63%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei B, 15 ţări (56%) nu au un registru naţional pentru virusul hepatitei C, 10 ţări (37%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor pentru populaţie generale şi 12 ţări (44%) nu au locaţii de testare sau screening în afara spitalelor care oferă servicii de testare şi screening pentru populaţia aflată la risc.
Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou-infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje. Andrei Băiceanu, consultantul ştiinţific APAH-RO şi ELPA, atrage atenţia că „rezultatele studiului Hep-CORE arată că, deşi Strategia Naţională privind Sănătatea atinge subiectul hepatitelor virale B şi C, România mai are un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte implementarea politicilor în acest domeniu. României îi lipseşte un program coerent de screening, mulţi pacienţi fiind diagnosticaţi într-o fază avansată a bolii”.
"Avem nevoie de programe de screening şi prevenţie, de acces la tratament şi monitorizare. În acest an, APAH-RO şi-a propus să aibă discuţii aprofundate cu principalii responsabili în implementarea politicilor din sănătate – Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, parlamentari, medici, astfel încât să putem agrea asupra unui Plan Strategic privind Hepatitele Virale.“, MARINELA DEBU, PREŞEDINTELE APAH-RO
