49,5% dintre românii cu vârste între 18 şi 80 de ani suferă de hipertensiune, conform rezultatelor analizate pentru 86% dintre subiecţii incluşi în studiul SEPHAR III, derulat de Societatea Română de Hipertensiune.
Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Hipertensiune, Maria Dorobanţu, prevalenţa hipertensiunii la populaţia adultă din România se află pe o pantă ascendentă faţă de incidenţa de 40,4% înregistrată în urma studiului SEPHAR, desfăşurat în 2012.
În Bucureşti, datele preliminare arată o prevalenţă a hipertensiunii arteriale peste media naţională de 50,6%. La nivel de regiuni, prevalenţe peste media naţională s-au înregistrat în regiunea Vest (58,3%), Sud-Vest (53,2%), Bucureşti-Ilfov (51,9%) şi Nord-Vest (50,7%), arată rezultatele preliminare ale SEPHAR III. Pe de altă parte, zone cu prevalenţe mai scăzute sunt: Centru (47,4%), Sud (46,7%), Nord-Est (46,6%), Sud-Est (44,3%).
"Hipertensiunea arterială (HTA) este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, cauza celui mai ridicat număr de decese, atât pe plan global, cât şi în România", a spus Maria Dorobanţu, citată de Agerpres. Raportat la impactul pe care îl are din punct de vedere al afecţiunilor cardiovasculare, hipertensiunea arterială este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră, care în 2014 s-au ridicat la 2.547.912.
"Apariţia hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declanşată de factorii dependenţi de stilul de viaţă, care pot fi modificaţi. De aceea, creşterea gradului de conştientizare a acestei afecţiunii este unul dintre obiectivele de bază în combaterea efectelor HTA la nivel populaţional, obiectiv ce este promovat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, marcate în fiecare an în data de 17 mai", susţin cardiologii.
Dintre factorii care determină apariţia hipertensiunii, se estimează că dieta nesănătoasă este asociată cu aproximativ jumătate dintre cazuri, în timp ce 30% sunt corelate cu un consum crescut de sare, iar circa 20% – cu un aport scăzut de potasiu, generat de o cantitate mică de legume şi fructe în alimentaţie, potrivit Ligii Mondiale de Hipertensiune.
De asemenea, obezitatea, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, consumul de tutun sunt, de asemenea, factori care contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale.
În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Hipertensiunii, Societatea Română de Hipertensiune organizează o serie de evenimente în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, pentru a prezenta opiniei publice problematica şi impactul hipertensiunii arteriale la nivel populaţional, precum şi prezentarea datelor preliminare ale SEPHAR III.
Prin derularea SEPHAR III, Societatea Română de Hipertensiune şi-a propus realizarea evaluării prevalenţei HTA şi a principalilor factorilor de risc cardiovascular, precum şi identificarea tendinţei lor evolutive, date ce sunt absolute necesare dezvoltării unor strategii naţionale de prevenţie a bolilor cardiovasculare în România.
Proiectul SEPHAR III s-a desfăşurat în două etape: etapa 1 – Bucureşti – Ilfov s-a desfăşurat în perioada 16 noiembrie – 23 noiembrie 2015, servind totodată drept etapa pilot a studiului, iar etapa 2 – etapa naţională – s-a desfăşurat în perioada 15 februarie – 25 aprilie 2016.
Desfăşurarea propriu-zisă în teren a studiului s-a efectuat prin deplasarea simultană a trei caravane ''SEPHAR BUS'' – practic fiecare fiind un cabinet medical mobil cu dotare complexă – în toate localităţile de unde au fost selectaţi subiecţii, adică 42 de oraşe şi 42 de comune.
În total, au fost cuprinşi în studiu 2.065 de adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani. Faţă de precedentele două ediţii ale studiului, SEPHAR III a adus un element de noutate important pentru cercetarea epidemiologică din România: SEPHAR follow-up. Astfel, subiecţii incluşi în studiu vor putea fi monitorizaţi anual, prin intermediul unor vizite de urmărire.
Un alt beneficiu al SEPHAR III l-a reprezentat introducerea testelor de laborator şi paraclinice ce au permis realizarea unei evaluări complete a riscului cardiovascular şi de care participanţii la studiu au beneficiat în mod gratuit.
La sfârşitul studiului, fiecare participant va primi un raport medical privind starea sa de sănătate pe baza rezultatelor înregistrate la aceste evaluări. De asemenea, în cadrul studiului SEPHAR III au mai fost analizate: prevalenţa sindromului de apnee în somn, starea de depresie a populaţiei adulte şi complianţa la tratament.
