15.4 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSpecialCinci milioane de români se tratează în privat. De ce?

Cinci milioane de români se tratează în privat. De ce?

Tot mai mulţi pacienţi aleg unităţile medicale private, fie prin servicii decontate chiar de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fie prin intermediul unor asigurări private de sănătate ori pe banii proprii. Totuşi, deşi a crescut de 300 de ori în ultimii ani, sistemul privat de sănătate se află, ca dimensiune, mult în urma celui de stat.

Infrastructura medicală privată acoperă 75% din totalitatea unităţilor medicale din România, cu o creştere medie anuală de 300%, în ultimii 15 ani. Sistemului medical privat s-a extins de 60 de ori, din anul 1997, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în ceea ce priveşte unităţile medicale şi personalul angajat. Aşa se face că, până în 2014, numărul paturilor din unităţile medicale private a crescut de la 63 la aproape 5800. Prin comparaţie, însă, chiar dacă paturile din sistemul public s-au împuţinat, de la 166.411  la 125.192, diferenţa rămâne substanţială între cele două sisteme. Cele mai multe paturi în sistemul privat sunt în Bucureşti (1312), Iaşi (709), Braşov (466) şi Arad (345), iar la polul opus, există 14 judeţe fără o astfel de facilitate.

Paradoxal, multe dintre cadrele medicale care oferă servicii la nivel înalt de performanţă în mediul privat sunt şi cele care îngrijesc pacienţii de la stat. O explicaţie pentru aceste diferenţe majore de calitate a serviciilor în sistemul sanitar este pusă de specialişti pe seama lipsei de fonduri, dar şi a timpilor mari de aşteptare la consultaţii şi analize, precum şi pe faptul că medicii care lucrează în sistemul naţional de sănătate sunt tot mai puţini şi tot mai aglomeraţi.

De ce aleg tot mai mulţi români sistemul medical privat. Dr Cristina Lupaşcu, medic coordonator la o clinică privată din Bucureşti a declarat pentru România Liberă că este vorba în primul rând de satisfacţia pacientului, care vrea servicii de calitate în timp rezonabil, fără a fi pus pe drumuri şi obligat să aştepte luni de zile pentru o programare la un set de analize şi investigaţii pentru care Casa de Asigurări are sau nu are fonduri ( de la analize de singe de rutină până la RMN, CT etc.), chiar dacă nevoia unui diagnostic rapid impune investigaţii paraclinice urgente şi eficiente.”Timpul medicului la privat îi aparţine exclusiv pacientului, are timp să se ocupe cu adevărat de problemele sale de sănătate, nu este nevoit să se împartă la mai mulţi bolnavi de-o dată, într-un salon cu 10 paturi. Este cumva o abordare personalizată, mult mai performantă decât la stat şi, implicit, o atenţie mai mare pentru detalii, care pot face diferenţa într-un diagnostic şi un tratament de succes. Dacă la stat vorbim de statistici şi încercăm să băgăm cu forţa pacienţii în aceste statistici, la privat fiecare pacient este un caz unic, pe care trebuie să-l tratăm ca atare şi căruia îi personalizăm la maximum metodele de diagnostic şi tratament” , a explicat dr Cristina Lupaşcu, care admite că mediul privat este prin excelenţă un mediu de business, care atrage din ce în ce mai mulţi români, care au alte facilităţi şi pot avea pretenţii de medicină la nivel occidental.

75% unităţi private

În România există, în prezent, 56.295 de unităţi sanitare, de la spitale, cabinete şi clinici de specialitate, farmacii şi laboratoare de analize. Dintre ele, 75% sunt private, diferenţa semnificativă fiind dată de policlinici, centre şi cabinete medicale de specialitate şi cabinete stomatologice, în aceste situaţii fiind vorba despre 90% pondere privată. Anual, în sistemul privat de sănătate ajung peste 5 milioane de pacienţi, potrivit datelor oferite de Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private. Cifra reprezintă numărul total al pacienţilor care au accesat serviciile private în 2015 în spitale, clinici şi cabinete, inclusiv stomatologice.

Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED şi al Alianţei Pentru Sănătate din România, a explicat  că "infrastructura privată, ce numără în jur de 10.000 de angajaţi, acoperă aproape întreaga ţară şi ne permite să implementăm cu succes programe de prevenţie, protecţie şi informare, care vin la pachet cu preţuri deseori reduse, dar frecvent cu un cost mult peste cel decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi chiar gratuite".

E nevoie sau nu de co-plată şi în România?

Experţii în politice publice de sănătate susţin că sistemul medical românesc nu asigură la ora actuală un management eficient al resurselor, iar fondurile decontate pentru diferite servicii sunt insuficiente sau sunt făcute haotic, pe principiul “cine apucă primul ia tot”, principalele victime fiind pacienţii, care de cele mai multe ori nu pot beneficia de banii pe care îi dau statului prin contribuţia lunară la asigurările de sănătate.

În ce priveşte costurile pentru românii care preferă mediul privat, acestea depind de gradul de absorţie a banilor de la stat pe care furnizorul îi poate deconta în baza Contractului cadru cu Casa de Asigurări. Medicul Cristina Lupaşcu ne-a dat exemplul sistemului de co-plată din Franţa, unde, “din 23 de euro pe care îi plăteşte pacientul la orice fel de medic, inclusiv medicul de familie, casa de asigurări de stat îi decontează 75%, iar aproape 6,09 euro pot fi decontaţi ulterior prin sistemul de asigurări private. Dar pacientul ştie că din banii pe care îi achită medicului, o parte din ei rămân cheltuiala lui personală şi astfel nu va solicita în mod abuziv sistemul de sănătate, nu se va duce la 50 de consultaţii într-o lună”.   

Radu Gănescu, preşedintele COPAC (Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România), ne-a declarat că, pentru pacienţii cronici, costurile unui tratament în sectorul privat sunt foarte mari şi îi dezavantajează clar: “În mod normal ar trebui ca sistemul privat să compenseze ceea ce nu oferă sistemul de stat. Din nefericire, în România, cu posibilităţile noastre economice limitate, pacienţii sunt primii afectaţi, pentru că nu toţi îşi permit aceste costuri suplimentare. Sistemul este subfinanţat, iar bugetele alocate pentru servicii de investigaţii paraclinice, pentru monitorizare sau pentru tratamente pe care bolnavii ar trebui să le acceseze gratuit sunt absolut insuficiente şi atunci, dacă vrei să te tratezi, trebuie să deschizi mai mult portofelul, chiar dacă eşti contribuabil. În ce priveşte co-plata, este nevoie de un consens, nu toată lumea este de acord cu acest sistem. Alţii sunt de acord, dar nu ştiu dacă ar fi corect să se aplice şi în România. Noi mai avem un mare minus în sistemul de sănătate, sistemul privat încă nu este bine dezvoltat, în special pe segmentul asigurărilor private de sănătate”.

La rândul său, dr. Bogdan Tănase, președintele Alianţei Medicilor din România, a precizat pentru România Liberă că suntem pe o piaţă a serviciilor medicale şi unele dintre aceste sunt posibile doar la câţiva furnizori perfomanţi: “În alte ţări există co-plată, există idea de a factura serviciile medicale, adică de a plăti o parte din servicii, pe care ulterior asiguratul să le poată recupera de la Casa de Asigurări. Eu nu văd de ce nu s-ar aplica în momentul de faţă şi în România, dar pentru asta este nevoie de o schimbare legislativă, pentru că noi am mers pe ideea că totul este gratis şi acum vedem, din 1995, de când a fost dată Legea sănătăţii, că nu funcţionează. De multe ori pacienţii cumpără medicamente şi materiale sanitare inclusiv în spital. Este clar că undeva este o fractură, nu funcţionează lucruri aşa cum s-a vrut iniţial. Trebuie o schimbare şi, practic, tarifarea serviciilor medicale direct către pacient, urmând ca ulterior să fie decontate de către Casa de Asigurări, poate ar fi o soluţie”.      

De 80 de ori mai multe spitale private

Dacă în 1997, existau doar două spitale private, acum, numărul lor a ajuns la 161. În acelaşi interval, sistemul de stat a închis 50 de unităţi, ajungând la 366, ceea ce înseamnă o scădere de 12%. O situaţie similară se întâlneşte şi în cazul personalului medical, fie că vorbim despre medici, fie că facem referire la personalul medical mediu şi auxiliar. Numărul medicilor care lucrează în mediul privat a crescut de la 2,23% (1997) la 25,98% (2014), ca pondere din totalul medicilor care lucrează în România, inclusiv medici de familie şi stomatologi.

Standarde

"Standardele de acreditare a spitalelor româneşti sunt valabile pentru toate categoriile de spitale, şi publice, şi private. Ele sunt acreditate de către evaluatorii pe care îi trimitem noi şi se stabileşte nivelul de conformitate cu standardele. Avem în lucru o analiză comparativă între spitalele publice şi cele private, care va fi gata probabil în luna septembrie", a explicat dr Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Trump a declarat că Israelul trebuie să „încheie” războiul din Gaza pentru că pierde mult sprijin la nivel internațional

Fostul preşedinte american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat unei publicaţii israeliene, că Israelul trebuie să "încheie" războiul din Fâşia Gaza, deoarece pierde...

Securizează fiecare încăpere cu priza cu întrerupător aplicată, de la sercomelectric.ro

Nu doar sistemele de securitate sporesc siguranța unei clădiri, ci și sistemul electric este cel care face diferența. Este bine ca acesta să fie...

Gestionarea culturii de lucernă pentru randamente maxime

Cultura de lucernă are un rol important în agricultura modernă, prin multiplele sale beneficii. Lucerna (Medicago sativa) este o plantă furajeră perenă, din familia...
Ultima oră
Pe aceeași temă