Instituţia statului român care reglementează o piaţă de câteva miliarde de euro, cea a medicamentelor, nu a fost lipsită de scandaluri în ultimii ani, dintre care unele chiar penale de amploare.
Nu mai departe de marţi, procurorii DNA l-au reţinut pe vicepreşedintele ANMDM, Lazăr Iordache, suspectat de cumpărare de influență și prin mituirea unei persoane cu funcţie de conducere din Ministerul Sănătăţii, care ar fi trebuit să intervină pentru intervenţii asupra unor alocări bugetare. Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, a declarat pentru România Liberă că, în acest moment, atribuţiile fostului vicepreşedinte au fost preluate de dr Nicolae Fotin, preşedintele instituţiei.
Şeful ANMDM, demis după scandalul vaccinului antigripal
Dar acesta este doar unul dintre scandalurile în care a fost implicată ANMDM. După ce România a riscat să rămână fără Institutul Cantacuzino, singurul din ţară care poate produce vaccinuri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, l-a demis pentru scurt timp în aprilie 2014 pe preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, Marius Savu, pentru “lipsă de responsabilitate şi neprofesionalism în gestionarea situaţiei vaccinului gripal”, întrucât a folosit o metodă neconformă de testare a vaccinului.
“Testarea în Franţa a fost făcută după o metodă care nu este în farmacopee”, spunea ministrul Nicolăescu la acea vreme, insinuând că demersurile au fost făcute “împotriva liberalilor”. Institutul Cantacuzino a produs, pentru sezonul epidemic 2013-2014, 400.000 de doze de vaccin antigripal, însă acestea nu au putut fi folosite, întrucât rezultatele testelor au indicat o concentraţie foarte mare de endotoxine, care ar fi putut crea reacţii adverse, precum febră sau şoc anafilactic.
Scandalul medicamentelor oncologice
În ultimii ani, tot mai multe reţele de medici sau farmacişti au fost destructurate în diverse zone din ţară. Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri publice a fost cel al medicilor oncologi anchetaţi în 2014 pentru comercializarea unor medicamente în străinătate. Pe lângă arestările din lotul medicilor de la Institutul Fundeni, poliţiştii au descoperit şi o reţea de farmacii care vindea apă chioară în loc de citostatice. Produsele contrafăcute erau ţinute în depozite farmaceutice din Bucureşti, Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt, ulterior fiind vândute în peste 20 de oraşe din ţară.
Studii clinice neautorizate
Procurorii au făcut o serie de percheziții la Agenția Națională a Medicamentului, în primăvara acestui an, în dosarul în care mai mulți medici au fost acuzați că făceau teste clinice pentru medicamente noi fără știrea pacienților, folosiți pe post de cobai. Astfel, Parchetul General a efectuat nu mai puţin de 26 de percheziţii, ridicând documente din zeci de unităţi sanitare din 16 judeţe. Angajaţii din sistemul sanitar sunt acuzaţi că făceau studii clinice neautorizate pentru a putea introduce pe piaţă medicamente. Mai grav este că doctorii falsificau semnăturile a peste 100 de pacienţi şi în unele situaţii chiar şi analizele pentru a introduce pe piaţă medicamente noi. Surse din anchetă au spus că, pentru un astfel de studiu clinic, medicii primeau chiar şi 120.000 de euro.
Scandalul medicamentelor generice versus medicamente inovative
Scandalul dezinfectanţilor Hexipharma i-a determinat pe unii medici să pună public sub semnul întrebării eficacitatea medicamentelor generice, pe care le consideră mai slabe decât originalul. Şi asta în contextul în care industria farmaceutică din România înseamnă 1,5% din PIB. Fabricile de medicamente din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Tîrgu Mureş şi Timişoara asigură 8.000 de locuri de muncă şi au un rulaj de peste 150 de milioane de cutii şi exporturi în toată lumea.
Agenţia Naţională a Medicamentului spune însă că genericele au aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă în ceea ce priveşte substanţele active şi aceeaşi formă farmaceutică, ca medicamentele de referinţă. Conform legislaţiei actuale, medicamentele generice pot intra pe piaţa farmaceutică numai după 10-11 ani de la autorizarea iniţială a medicamentului original.
În prezent, pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, există un “nomenclator”, unde oricine care ştie denumirea comună internaţională a unui medicament, aşa-numitul DCI, o poate introduce online şi poate verifica câte produse comerciale sunt disponibile pe acea moleculă. Similar, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, prin sistem CaNaMed există disponibile pentru public şi informaţii actualizate legate de preţul maximal de raft aprobat pentru fiecare dintre medicamente.
Informaţii falsificate despre sponsorizările primite de medici de la companii farma
Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri publice care a zguduit Agenţia Naţională a Medicamentului este cel iscat în urma unei campanii media care a dezvăluit sponsorizările primite de medicii români de la companiile din industria farmaceutică. Astfel, în listele cu doctorii care au beneficiat de generozitatea producătorilor sau distribuitorilor de medicamente au fost operate mii de modificări, la doar câteva zile de la primele dezvăluiri apărute în presă, fiind observată dispariţia a peste 1.000 de poziții din tabelele existente deja pe site-ul ANMDM.
Jurnaliștii Digi24 au dezvăluit faptul că în 2014, nu mai puțin de 90 de companii care activează în domeniul farmaceutic au oferit medicilor și asociațiilor sanitare peste 160 de milioane de lei, fonduri folosite în special pentru participarea la diverse evenimente care aduc și punctaje în sistemul de educaţie şi formare continuă a medicilor.
