Agenţia Naţională de Transplant (ANT) susţine că atacurile denigratoare declanşate recent asupra instituţiei au ca primă consecinţă faptul că, în ultimele zile, nu s-a mai făcut niciun transplant în România. Totodată, conducerea instituției afirmă că aceste afirmații în rândul pacienților, ceea ce va duce la scăderea dramatică a transplanturilor și la creșterea mortalității, potrivit News.ro.
„La singurul donator în moarte cerebrală declarat la Satu-Mare, în cursul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie, medicul legist a refuzat să îşi dea acordul, de teamă să nu fie implicat în scandalul mediatic la care asistă”, a spus directorul executiv al ANR, Radu Deac.
El a afirmat că este necesar controlul asupra activităţii de transplant, iar erorile trebuie corectate prompt atunci când sunt dovedite, dar a subliniat că mediatizarea excesivă a unei situaţii neclare până acum, „afirmaţiile denigratoare şi calomnioase” la adresa activităţii de transplant sunt de natură să inducă panică în rândul pacienţilor, a celor aflaţi pe listele de aşteptare, precum şi a pacienţilor transplantaţi, în general.
„Aceasta va atrage o reticenţă în obţinerea consimţământului de donare, cu scăderea dramatică a activităţii de transplant şi creşterea imediată a mortalităţii în rândul celor care aşteaptă să fie transplantaţi. Cei care doresc să continue această campanie de denigrare îşi asumă în primul rând în faţa pacienţilor şi în al doilea rând chiar în faţa legii responsabilitatea din acest punct de vedere”, a mai spus Radu Deac.
În ce priveşte acuzaţiile care au fost aduse ANT în ultimele zile, Radu Deac a spus că la nivelul agenţiei există proceduri şi protocoale de alocare a organelor, compatibilitatea donator-receptor, raportarea donatorilor şi a organelor. El susține că registrul Naţional de Transplant este funcţional şi are o evidenţă strictă asupra tuturor pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare, prin atribuirea codului CUIANT. De asemenea, există o evidenţă strictă a tuturor donatorilor aflaţi în moarte cerebrală declaraţi pe teritoriul României, susţine conducerea ANT.
„Cea mai bună evidenţă a bolnavilor transplantaţi este aceea care denotă că pacientul primeşte medicaţia imunosupresoare. Această evidenţă se află la CNAS, iar Agenţiei Naţionale de Transplant i s-a refuzat accesul în această evidenţă în repetate rânduri”, a precizat Radu Deac.
În ce priveşte alegerea pacienţilor receptori, care vor primi un organ transplantabil, conducerea ANT arată că decizia aparţine în exclusivitate echipei multidisciplinare de transplant responsabilă de reuşita sau nereuşita transplantului, şi în nici un caz nu poate fi decizia Agenţiei Naţionale de Transplant.
Directorul executiv al ANT a recunoscut că există neconcordanţe privind desfăşurarea activităţii administrative a instituţiei, dar acestea sunt corectabile, având drept cauze lipsa de personal, salarizarea umilitoare, condiţiile inadecvate de muncă şi „bugetul insuficient care nu a permis niciodată desfăşurarea vreunei campanii de promovare”.
„ANT militează pentru baze ştiinţifice ale activităţii de transplant, evidenţe clare şi transparenţa proceselor şi în final rezultate durabile traduse în longevitate şi calitatea vieţii”, a mai arătat Deac.
El a precizat că primele prelevări de la donatori aflaţi în moarte cerebrală s-au efectuat în România în 1997, până atunci existând activitate de transplant doar de la donator viu.
„În ultimii ani, s-a ajuns la peste 500 de transplanturi de organ solid şi medular şi peste 400 de transplanturi de ţesuturi şi celule pe an. Această activitate se datorează unui grup restrâns de specialişti care au întimpinat dificultăţi, permanent ivindu-se intervenţii directe sau indirecte în cadrul activităţii de transplant”, a mai spus Radu Deac.
Precizările au fost făcute după ce ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, sâmbătă, că, în urma verificărilor făcute de Corpul de control din MS, au fost găsite nereguli grave în privinţa modului de alocare şi de prioritizare a pacienţilor pentru transplant, astfel că bolnavii nu beneficiază de şanse egale. Corpul de control a făcut mai multe verificări în cadrul cărora s-a descoperit că, deşi există liste de aşteptare acestea nu sunt corelate la nivel naţional.
Ministrul Sănătății a precizat că au fost sesizate organele de anchetă în privinţa neregulilor descoperite.
