Alergiile sunt greu de identificat, dar nu imposibil. În acest sens, medicii alopați, cei specializați în medicină complementară și alternativă, dar şi psihologii încearcă prin diferite testări, cercetări să găsească legătura dintre alergii și cauzele acestora, fie ele fizice și/sau psihice. Cel mai probabil, este o combinație care ține de interrelaționarea corpului cu psihicul, aflate într-o strânsă conexiune.
Știm bine că organismul este un întreg, adică corpul însoțește psihicul, iar psihicul însoțește corpul. Pe planul fizic, există diferiți alergeni, cum ar fi substanțe transmise prin aer, polenul, acarienii sau părul animalelor, substanțe chimice din alimente, medicamente, produse casnice sau din mediu. Însă, cauza cea mai comună pentru declanșarea alergiilor este legată de alimentație. Pe plan psihic, este vorba cel mai adesea despre conflicte, de multe ori inconștiente, care găsesc debușee în manifestarea corporală. Cu ajutorul psihoterapiei, atunci când pacientul devine conștient de unde i se trag problemele, manifestările somatice de obicei se ameliorează sau chiar încetează.
Cei care se simt rău ignoră adevăratele cauze, astfel că alergiile de cele mai multe ori rămân ascunse. Printre simptomele fizice cele mai frecvente se numără: dureri abdominale, luare în greutate, balonare, diaree sau constipație, urticarie, astm, insuficiență respiratorie, rinită alergică, sindromul colonului iritabil, oboseală cronică, dureri de cap. Iar dintre simptomele psihice putem enumera încetinirea procesului de gândire, lipsa motivației, iritabilitate, agitație, comportament agresiv, nervozitate, anxietate, atacuri de panică, depresie.
Semne alimentare
Nutriționiștii sunt de părere că majoritatea alergiilor pot fi tratate odată ce aflăm care alergen poate provoca anumite simptome, prin modificarea alimentației. Ei fac o distincție clară între alergii, intoleranțe alimentare și intoxicații. Simptomele pot fi asemănătoare și merg de cele mai multe ori mână în mână, fiind greu de depistat. De exemplu, dacă pentru unii cafeaua este un revigorant, pentru alții ea are efecte care se manifestă prin oboseală. În acest caz, este vorba despre o intoleranță la cofeină. Sau intoleranța la lactoză (zahărul din laptele de vacă). Ea apare la persoanele cărora le lipsesc cantități adecvate din enzima lactază, lucru care face ca laptele să fie greu de digerat, și este foarte diferită de alergia la lapte, unde reacția imună poate provoca inflamație (de exemplu, eczeme).
La polul opus sunt intoxicațiile, care se manifestă cel mai agresiv (vomă, diaree) după ce s-au consumat, de exemplu, ciuperci otrăvitoare. În schimb, la alergiile alimentare unul dintre semne este că, după ce mâncați ceva la care sunteți alergic, simptomele apar și dispar. Într-o zi vă simțiți bine, în altă zi puteți avea dureri de articulații, de cap sau balonare sau vă puteți simți bine imediat, însă consumul repetat al unor alimente poate crea probleme în timp.
Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar tratează un aliment ca pe un invadator. Alergiile se împart în două categorii, care țin de două familii diferite de anticorpi. Există reacții alergice cu declanșare imediată, la un interval de câteva secunde sau cel târziu după două ore (reacția cauză-efect fiind evidentă: erupții, dureri, arsuri la stomac, tuse și dificultăți de respirație asociate cu astmul sau strănutul și nasul înfundat la rinite alergice etc.). Celelalte alergii sunt cele cu declanșare întârziată și apar după două ore până la câteva zile de la consumarea alergenului. Aceste reacții întârziate pot implica aproape toate organele corpului uman, pot determina peste 100 de simptome și sunt implicate în peste 100 de boli și de afecțiuni (anemie provocată de carența de fier, otită medie acută, artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale, boli celiace etc.).
Alergia cu declanșare întârziată este autodiagnosticată foarte rar și necesită cunoștințele unui medic specialist în alergiile alimentare. Alergiile cu declanșare imediată implică alimente care sunt consumate foarte rar. Cele întârziate implică alimente consumate zilnic și de care vi se face poftă, cu simptome acute de sevraj. Alergiile imediate pot fi diagnosticate prin teste la nivelul pielii, iar cele întârziate necesită teste de sânge ample. Cei mai cunoscuți alergeni alimentari sunt: produsele lactate, glutenul, drojdia, ouăle, diverse tipuri de nuci, soia etc.
Sănătatea corporală
O dezvoltare emoțională sănătoasă furnizează înțelegerea importanței sănătății corporale, după cum sănătatea corporală furnizează cadrul sănătății emoționale.
Din punctul de vedere al psihanaliștilor, când un conflict din cadrul psihicului este relativ conștient, se pot face compromisuri între cererile pulsiunilor și cele ale realității externe, prejudiciile fizice și psihice fiind cât mai mici. Însă când conflictul se află în inconștient, inhibițiile, anxietățile și compulsiile sunt mai puțin capabile de adaptare, mai vătămătoare pentru corp.
În cazul hranei, ea este asociată simbolic cu diverse semnificații emoționale, astfel că pentru fiecare persoană un aliment este asociat cu o emoție. Reacțiile psihogene la hrană cuprind angoasa, culpabilitatea, depresia, ostilitatea, euforia. Somatizarea cea mai obișnuită a acestor reacții psihice la hrană se face în tubul digestiv sub formă de grețuri, vomă, indispoziții, crampe.
Alergia ”acaparează” corpul ca mijloc de exprimare a conflictului. De exemplu, conform unor autori, atacul astmatic poate să fie interpretat ca un strigăt reprimat către mamă. Respingerea maternă este prezentată ca un factor foarte important în climatul emoțional al copilului alergic. Foamea de dragoste, frica și furia față de mamă neverbalizate constituie apogeul conflictelor interioare, dirijând către crizele astmatice. Acestea sunt cereri de ajutor pe care mama, din diverse motive, este incapabilă să le descifreze. Copilul își blochează sentimentele ostile, menținându-le în interior, însă presiunea lor cere o rezolvare care își face loc în și pe corp, întorcându-și ostilitatea împotriva lui. La adulți, printre alți factori psiho-emoționali în declanșarea crizelor astmatice se mai numără insecuritatea vitală prelungită, însumarea grijilor și frustrărilor materiale și profesionale, emoții intense, reținere pulsională și agresivă, abandon.
Chiar dacă medicina clasică tratează alergiile dintr-o perspectivă fiziologică, în cele din urmă clasificarea, abordarea și rezolvarea problemelor legate de alergii țin în egală măsură și de domeniul psihosomaticii. În tratamentul alergiilor trebuie să se țină cont de fiecare persoană în parte, investigarea în profunzime conducând la o diagnosticare individuală cât mai precisă. Doar astfel putem vorbi de un tratament corespunzător.
Surse articol: ”Alergii alimentare – prevenire, depistare, tratare” de Patrick Holford și dr. James Braly, ”Psihanaliză și psihosomatică” de Jacques Cain.
Monica Micleușanu este consilier nutriționist și masterand în Psihanaliză
