15.4 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialAtenţie la dieta pascală: Ce să mâncăm ca să nu ne fie...

Atenţie la dieta pascală: Ce să mâncăm ca să nu ne fie rău

Pentru a ne bucura cum se cuvine de aceste Sărbătorile Pascale, nutriţioniştii ne recomandă să nu ne grăbim să aşezăm la masă cât mai multe şi cât mai variate preparate şi este sănătos să gustăm, pe rând, din fiecare câte puţin. Şi asta în contextul în care nu trebuie uitat că aportul energetic la o masă tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4000–5000 kcal. De regulă, după Paşte, "câştigul" ponderal este de 1-3 kg.

Aşadar, putem încerca să ne calculăm orientativ valorile nutritive importante pe care le consumăm în aceste zile, mai ales că tradiţionalele meniuri preparate cu această ocazie vor conţine din abundenţă carne de miel şi ouă. Expertul în nutriţie Lygia Alexandrescu a declarat pentru “România Liberă că ”este util să avem o strategie alimentară pentru aceste zile în care mesele sunt interminabile şi cantităţile ingerate, greu de controlat”.

Recomandările specialistului

Divizarea meniului pe mese distanţate în timp la cel puţin o oră – trebuie dat stomacului un pic de timp să digere ce s-a consumat la masa anterioară, înainte de a veni cu o altă "avalanşa" şi astfel şi riscul indigestiei va fi diminuat;

Alegerea unor gustări uşoare: bucăţi de muşchi de pui sau curcan, brânză nesărată, fructe de mare;

Atenţie la mărimea porţiei – trebuie să se urmărească aromele şi calitatea alimentelor şi nu obţinerea unui stomac plin;

Evitarea alimentelor grase şi prăjite, precum şi a sosurilor grele (chiar şi în salate) şi preferarea preparatelor pe bază de pui, curcan şi peste, dar şi a legumelor şi fructelor proaspete bogate în fibre (cosumate disociat);

Limitarea alimentelor care favorizeaza indigestia: suc de portocale sau de roşii, condimentele în exces şi, în general, alimentele acide;

Mestecarea suficientă a alimentelor combate de asemenea tulburările gastrointestinale;

Apa – trebuie consumată în pauzele dintre feluri, în cantităţi mici şi dese pentru a menţine sistemul digestiv activ şi pentru a se evita deshidratarea (care incetineşte metabolismul);

Evitarea băuturilor carbogazoase dulci în timpul mesei şi chiar după masă, pentru a limita balonarea;

Alcoolul – consumul acestuia necesită o atenţie sporită întrucât acesta creează o serie de probleme: creşte presiunea arterială a sângelui, creşte cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii acestuia, creşte activitatea sistemului nervos central şi favorizează apariţia tulburărilor gastro-intestinale. Vinul roşu este băutura sezonului şi trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi (pentru a evita migrenele) şi, de asemenea, nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creşterea cantităţii consumate.

La proţap sau la cuptor, în borş sau în drob, carnea de miel este o prezenţă delicioasă a acestei perioade. Din punct de vedere nutritiv, carnea de miel este recomandată, întrucât ea conţine o cantitate mare de proteine, vitamine şi microelemente. De exemplu, într-o porţie de 100 g de carne de miel ne sunt furnizate următoarele substanţe nutritive, exprimate şi în procente care reprezintă doza zilnică recomandată unei persoane adulte sătoase: 

Energie

260 kcal

18%

Vitamina B12

2,65 mcg

88%

Vitamina B6

0,13 mg

13%

Vitamina B3

11,5 echivalenti

74,8%

Vitamina B2

0,25 mg

23%

Vitamina B1

0,09 mg

10%

Zinc

5,5 mg

55%

Fier

2,12 mg

22%

Magneziu

25 mg

11%

Acid folic

20 mcg

10%

Proteine

26,37 g

40%

La fel şi despre ouă putem vorbi ca despre nişte adevărate complexe energetice naturale care trebuie consumate totuşi cu măsură. Din analiza unui ou de mărime medie – 60 g, rezultă 33,4 g albuş şi 16,6 g gălbenuş, care au următoarea compoziţie: 

Energie

75 kcal

Apa

37,7 ml

Proteine

6,25 g

Lipide

5,01 g

Carbohidrati

0,61

Dupa cum se vede, doua dintre cele mai consumate alimente din aceasta perioada furnizeaza o serie de nutrienți necesari bunei funcționări a organismului, însă trebuie asociate cu multe salate de legume de sezon, preparate la abur sau, cel mai indicat, crude.

Ce facem dacă ne este rău?

În funcţie de simptome şi starea generală de sănătate, dacă am mâncat prea mult sau s-a exagerat cu consumul de alcool, medicii spun că, în cazul simptomelor uşoare putem folosi automedicaţia, dar dacă starea se agravează se recomandă apelarea servicului de urgenţă 112, pentru un consult medical de specialitate.

Pentru simptome uşoare (stare de greaţă, balonare, dureri uşoare de stomac) se poate folosi medicaţia antiacidă, antispastică, antivomitivă şi anticolinergică. Fructele, precum ananas, lamâie, portocale, grepfruit pot ajuta digestia, la fel ca şi ceaiurile de anason, sunătoare sau muşeţel. 

Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice
sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igieno-dietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos. Astfel, persoanele cu diabet trebuie să respecte indicaţiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensarile pot fi grave, mergând până la comă diabetică.

"Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenţi la excesul de sare şi grasimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital" – avertizeză dr Tudor Ciuhodaru, medic la Spitalul de Urgenţă din Iaşi.

În plus, cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburarilor respiratorii. Şi o recomandare general valabilă: Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a manca sau bea în exces!

Apariţia simptomelor digestive precum greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tranzit, a febrei sau frisoanelor sau cardiace ce includ dureri precordiale, palpitaţii, cefalee, vertij indică necesitatea de prezentare urgenţă la spital.

Dieta de recuperare

Zilele de sărbători înseamnă mese copioase, consum de alcool, atmosfera în care se fumează și, de aceea, recuperarea ulterioară trebuie să se facă printr-o dietă ușoară, bogata în fructe, legume proaspete și multă apă, precum și plimbări lungi în aer liber. 

Lygia Alexandrescu spune că este important ca, după masă, să facem o plimbare uşoară de o jumătate de oră, care ajută digestia. În plus, trebuie evitată aşezarea în poziţia culcat dupa masă, acest fapt determinând urcarea acidului din stomac în esofag şi, astfel, apariţia "arsurilor".

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Emirates și Flydubai își reiau operațiunile după inundațiile din Dubai

Emirates și compania aeriană Flydubai au restabilit operațiunile normale după ce ploile abundente au provocat inundații grave în Emiratele Arabe Unite la începutul acestei...

Rusia susține că a doborât 50 de drone ucrainene. Doi civili și-au pierdut viața

Ministerul rus al Apărării a transmis sâmbătă că apărarea sa antiaeriană a interceptat şi distrus 50 de drone ucrainene în cursul nopţii, respingând unul...

Replica lui Nicușor Dan pentru Cristian Popescu Piedone care s-a declarat interlop: „ Știm toți”

Primarul Capitalei, Nicusor Dan, i-a replicat lui Cristian Popescu Piedone tot cu un mesaj inscriptionat pe tricou dupa ce acesta s-a afisat vineri cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă