Țineți minte perioada în care eram mici și părinții noștri ne obligau să mâncăm untură de pește? În afară de faptul că strâmbam din nas, habar nu aveam de beneficiile pe care aceasta le poate aduce în organism. Sloganul ceaușist „Nici o masă fără pește“ pare să fi fost singurul sfat prețios pe care a putut să ni-l ofere regimul de atunci.
Consumul tipurilor potrivite de grăsime este esențial pentru o sănătate optimă. Cercetătorii susțin faptul că dezvoltarea creierului, în special a scoarței cerebrale, a explodat rapid la strămoșii noștri care locuiau în apropierea apelor și care aveau acces la consumul de pește și fructe de mare (care conțin omega 3). Aceste alimente au constituit stimulul nutrițional necesar, care a produs salturi uriașe în mărimea și puterea creierului, triplând greutatea acestuia de la 400 de grame la 1,5 kg cât are în prezent. Capacitatea extinsă a creierului a pus bazele începuturilor culturii – artă, muzică, religie, construcții de ambarcațiuni, limba scrisă și noua structură socială. Cele mai mari civilizații antice s-au născut în regiunile de lângă Nil, Tibru, Eufrat, Gange.
Care sunt sursele
Există două tipuri de acizi grași ”esențiali” (denumiți astfel pentru că organismul nu-i poate produce, ci trebuie asimilați din alimentație): omega 3 și omega 6. Principalele surse de omega 3 se află în alge și plancton care ajung la noi prin consumul de crustacee și pești care le acumulează în țesuturile lor grase: somon, ton, macrou, sardină, hering. Există și surse vegetale de omega 3 care se găsesc în semințele de in, cânepă, nuci și în uleiurile lor. Atenție, însă, uleiurile acestea pot oxida rapid putând fi toxice pentru organism. De aceea, trebuie păstrate în sticle închise la culoare și puse la rece. E bine să cumpărați ulei proaspăt presat, iar acesta nu trebuie să aibă niciodată un gust prea amar (chiar dacă e amar în sine). Acizii grași omega 6 se găsesc în aproape toate uleiurile vegetale, dar și în carne. Cu toate că sunt importanți pentru organism, acizii grași omega 6 pot dăuna din cauza faptului că devin pro-inflamatorii dacă sunt consumați într-o cantitate mult mai mare decât cei omega 3. Raportul ideal ar fi de 1:1. Cu alte cuvinte cu cât mâncați mai multe grăsimi omega 6 provenite din uleiul de porumb, de șofran, de floarea-soarelui etc., cu atât aveți mai multă nevoie de grăsimi omega 3 pentru un echilibru optim. Dacă vorbim despre semințe, din punct de vedere practic, un amestec ideal ar fi constituit pe jumătate din semințele de in (preferabil măcinate), iar cealaltă jumătate dintr-un amestec de semințe de dovleac, susan, floarea-soarelui, cânepă.
E foarte important să evităm uleiul prăjit, a cărui formulă include omega 6 și mulți radicali liberi care produc reacții de oxidare în corp. Untul, smântâna și lactatele integrale sunt bogate în acizi grași saturați și trebuie consumate cu moderație, căci îngrădesc integrarea acizilor grași omega 3 în celule.
Printre simptomele care indică o deficiență de omega 3 se numără pielea uscată, inflamațiile, retenția de apă, furnicăturile din brațe sau picioare, hipertensiunea, infecțiile, problemele de memorie, lipsa coordonării, sindrom premenstrual etc.
Beneficii ale consumului de acizi grași omega 3
Consumul de pește combate inflamația din vasele de sânge și țesutul cerebral. Inflamația poate provoca atacuri cerebrale, infarcturi și chiar Alzheimer. Grăsimea din pește protejează inima de boli, arterele împotriva obturării lor și creierul de depresie. Acizii grași omega-3 (care lipsesc din dietele multor persoane din țările dezvoltate) sunt esențiali pentru o bună funcționare a creierului. Aceștia influențează comportamentul nostru datorită creșterii nivelului de serotonină, neurotransmițătorul bunei dispoziții. Persoanele deprimate, triste, lipsite de energie, anxioase, impulsive, violente și cu tendințe sinucigașe prezintă adeseori un nivel scăzut al serotoninei. Aceste grăsimi ”bune” sunt de ajutor în ameliorarea simptomelor din tulburările maniaco-depresive, depresie majoră și chiar schizofrenie.
De asemenea, ajută la funcționarea mintală, mai ales în ce privește concentrarea, atenția și memoria. Femeile gravide care mănâncă pește, nasc copii mai bine dezvoltați și mai puțin predispuși să se nască prematur sau să aibă greutatea sub limita normală. Și femeile care alăptează trebuie să consume grăsimi omega 3. Laptele matern, cea mai bună hrană pentru copii, conține acizi grași omega 3, în diferite cantități în funcție de alimentația mamei. De aceea, oamenii de știință spun că creierele nou-născuților prosperă grație laptelui matern. Studiile recente arată că bebelușii hrăniți natural au rezultate mai bune la testele de dezvoltare și la cele de inteligență de mai târziu.
În concluzie, acizii grași omega 3 sunt foarte importanți pentru funcționarea optimă a creierului și a întregului organism. Mâncați semințe de in, pește sau luați suplimente de untură de pește, disponibile în magazinele speciale pentru o alimentație sănătoasă și în farmacii. Medicii recomandă, de obicei, combinarea suplimentului de omega 3 cu un supliment vitaminic care conține vitamina E, vitamina C și seleniu pentru a preveni oxidarea acizilor omega 3 în interiorul organismului.
Surse articol: ”Cum să-ți păstrezi sănătatea creierului”, Jean Carper
Monica Micleușanu este consilier nutriționist, masterand în Psihanaliză
