13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialBolile de inimă, amplificate de traumele cotidiene și de lipsurile financiare

Bolile de inimă, amplificate de traumele cotidiene și de lipsurile financiare

Moartea unei persoane îndrăgite sau o viață trăită mereu sub spectrul unor diverse griji, primejdii, dar și emoțiile puternice pot agrava starea sănătății, cele mai vulnerabile fiind femeile de vârstă mijlocie. Urmarea acestor tipuri de încercări este reprezentată de creșterea șanselor ca femeile să se confrunte cu un atac de cord.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că o viață plină de îmcercări, traumatizantă din punct de vedere fizic, dar mai ales psihic, crește riscul apariției unui atac de cord cu până la 65%, mai ales în cazul femeilor de vârstă mijlocie. Este un semnal de alarmă foarte grav mai ales că, în cazul acestei categorii de vârstă una din patru femei sunt afectate de boli ale inimii.

Mai grav decât fumatul

De asemenea, oamenii de știință au descoperit că se poate face o paralelă între bolile inimii și dificultățile financiare întâmpinate. Astfel, femeile ale căror venituri se află în jurul salariului minim pe economie (desigur, studiul este făcut în SUA, dar datele pot fi fără nici o problemă translatate pentru România) sunt mult mai vulnerabile și pot cădea pradă atacurilor de cord. În cazul în care aceste atacuri nu sunt mortale este foarte posibil ca femeile să trăiască cu diverse handicapuri.

Studiul la care am făcut referite a fost realizat pe 26.763 de femei, care au fost monitorizate pe o perioadă de nouă ani. Fiecare participant a trebuit să completeze cu rigurozitate o serie de chestionare în care să eviden-țieze aspectele negative ale vieții lor, precum decesul unei persoane apropiate, neajunsurile financiare, lipsa unui loc de muncă, dar și momente de viață în care aveau impresia că sunt victimele unor boli împotriva cărora nu pot lupta precum depresia. De asemenea pentru o mai mare acuratețe, au fost comparate cazurile a 267 de femei – care au avut ele însele sau în familie probleme cu inima – cu 281 de femei în vârstă care întreaga lor viață au fumat. În urma acestor investigații, s-a ajuns la concluzia că în cazul femeilor există suficiente dovezi pentru a concluziona că evenimente care le-au afectat negativ au fost factori declanșatori ai atacurilor de cord, mai ales în cazul persoanelor cu venituri mici și ale celor care au suferit traume de natură emoțională.

Dacă până de curând se spunea că atacul de cord este o boală care afectează mai degrabă bărbații, studii recente indică faptul că acestă afecțiune ucide la fel de multe persoane indiferent de sex.

Populația României moare anual

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual se înregistrează 17 milioane de decese provocate de afecţiunile cardiovasculare. Specialiştii OMS estimează că în următorii zece ani numărul deceselor va ajunge la 25 de milioane pe an.

Potrivit sanatateatv.ro, bolile cardiovasculare sunt tulburări de inimă şi ale vaselor de sânge care includ boli coronariene, adică boli ale vaselor de sânge care irigă muşchiul cardiac, boli cerebrovasculare (boli ale vaselor de sânge care irigă creierul) sau boli arteriale periferice (boli ale vaselor de sânge care irigă braţele şi picioarele). Atacurile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute şi sunt cauzate de un blocaj care împiedică traseul sângelui la nivelul inimii sau creierului. Cel mai frecvent motiv pentru care se întâmplă aceste fenomene este acumularea de depozite de grăsime pe pereţii interiori ai vaselor de sânge care alimentează inima sau creierul. Accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate şi de sângerarea unui vas de sânge din creier sau din cauza cheagurilor de sânge.

Alți factori de risc (în afara celor mai sus prezentați) ai bolilor de inimă şi ai accidentelor vasculare cerebrale sunt dieta nesănătoasă sau lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% din bolile cardiace coronariene şi cerebrovasculare. Efectele nocive ale unei alimentaţii nesănătoase şi a sedentarismului pot apărea la persoane care prezintă şi factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arterială, nivelul ridicat al glucozei şi al lipidelor din sânge şi excesul de greutate sau obezitatea.

Alţi factori determinanţi pot fi reprezentaţi de schimbările sociale, economice şi culturale, cum sunt globalizarea, urbanizarea şi îmbătrânirea populaţiei, dar şi sărăcia şi stresul.

Femeile ale căror venituri se află în jurul salariului minim pe economie sunt mult mai vulnerabile și pot cădea mult mai ușor pradă atacurilor de cord.

Cele mai citite

Polonia va trimite trupe militare la Jocurile Olimpice de la Paris

Ministrul polonez al apărării a anunțat joi că țara sa va trimite întăriri militare, potrivit flashscore.ro. "Forțele armate poloneze se vor alătura coaliției internaționale...

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Guvernul va da un OUG joi prin care numărul funcțiilor de conducere ar putea ajunge la 10% în aparatul de stat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite...
Ultima oră
Pe aceeași temă