Toată lumea știe că alcoolul nu face casă bună cu sănătatea. Însă, unele studii contrazic această axiomă, arătând că alcoolul, consumat cu moderație, în anumite cantități bine reglate, poate avea efecte pozitive.
Extremele nu sunt benefice în general și, în special, în ceea ce privește consumul de alcool. Consumul în exces poate provoca ciroză și declanșează afecțiuni psihice, ducând la dependență și în final la deces. Abstinența nu este nici ea cartea câștigătoare, o doză de alcool la vremea ei fiind un factor de echilibru.
Perspective bune pentru vârstnici
Acest aspect a fost reliefat de un recent studiu care sugerează faptul că persoanele care nu consumă deloc alcool prezintă un risc mai mare de a muri prematur, informează businessinsider.com. Potrivit acestui studiu, persoanele care consumă alcool cu regularitate prezintă un risc mai mic de deces prematur în comparaţie cu persoanele care nu au băut alcool niciodată. Studiul, care a fost realizat pe indivizi cu vârstele cuprinse între 55 şi 65 de ani, pe o perioadă de 20 de ani, a ţinut cont de variabile diverse, precum statutul socio-economic şi frecvenţa practicării unor activităţi fizice.
Coordonat de Charles Holahan, profesor de psihologie la Universitatea Texas din Austin, acest studiu a descoperit că ratele de mortalitate au fost cele mai ridicate în rândul persoanelor care nu au băut alcool niciodată, mai mici pentru băutorii înveteraţi şi cele mai scăzute pentru voluntarii care consumau băuturi alcoolice cu moderaţie (1-3 pahare pe zi). Dintre cei 1.824 de participanţi, 41% dintre băutorii moderaţi au murit prematur, în timp ce în rândul voluntarilor care nu consumau deloc alcool acest procent a fost de 69%. Băutorii înveteraţi au beneficiat şi ei de o rată mai mică (60%) în comparaţie cu voluntarii care nu consumau deloc alcool.
În ciuda riscurilor crescute de ciroză şi câteva tipuri de cancer, fără a mai menţiona dependenţa, accidentele şi afectarea puterii de judecată, fenomene asociate frecvent cu consumul abuziv de alcool, persoanele care sunt mari consumatoare de alcool prezintă, în general, un risc mai mic de deces decât persoanele care nu consumă deloc băuturi alcoolice. O explicaţie posibilă ar consta în faptul că alcoolul poate fi un excelent „lubrifiant social“, iar comportamentele sociabile sunt considerate esenţiale pentru menţinerea sănătăţii fizice şi mintale. De asemenea, persoanele care nu beau alcool prezintă semne mai pronunţate de depresie decât consumatorii de alcool.
Un pahar nu omoară pe nimeni
O cercetare din vara acestui an pare să fi stabilit cu precizie norma zilnică de alcool. Persoanele de vârstă mijlocie care consumă zilnic maximum un pahar cu alcool prezintă cu 20% mai puţine riscuri de a dezvolta insuficienţă cardiacă mai târziu în viaţă, potrivit unui studiu realizat în SUA. Cercetătorii americani au efectuat un studiu pe aproape 15.000 de persoane şi au descoperit că un consum de până la şapte pahare cu alcool pe săptămână este asociat cu scăderea cu 20% a riscului de maladii cardiace pentru bărbaţi, în comparaţie cu cei care nu beau deloc, informează Mediafax.
În cazul femeilor, riscul era cu 16% mai scăzut, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal. Cercetări anterioare au descoperit că un consum mic de alcool protejează sănătatea inimii, dar acesta este primul studiu care a cercetat în profunzime insuficienţa cardiacă. Această boală apare în urma unor probleme la inimă ce slăbesc muşchiul cardiac, care nu mai pompează eficient sângele în corp. Un alt studiu arată că grupul de prieteni are o influenţă determinantă în alegerea frecvenţei şi cantităţii consumului de alcool.
Rezultatele studiului au indicat că există un consens asupra regularităţii consumului de alcool, iar adolescenţii care sfidează regula animă reacţiile membrilor prin care se încearcă uniformizarea. Astfel, cultura grupului, prin specificul activităţilor în care se implică membrii săi, poate susţine sau nu consumul de alcool. Ceea ce, din perspectiva studiului american, te poate duce cu gândul la faptul că numărul paharelor de alcool este direct proporțional cu calitatea anturajului.
Băutura, un viciu
Autoritățile sunt însă ferme: alcoolul și țigările sunt vicii. În acest context, Ministerul Sănătăţii consideră că taxa pe viciu la tutun, dar şi la alcool ar trebui majorată anual, deoarece consumul de ţigări a scăzut, influenţând încasările din contribuţia pentru sănătate, care sunt astfel mai mici, în timp ce cheltuielile cu bolile fumătorilor sunt în creştere continuă. Taxa pe viciu aduce Sănătăţii, din 2006, circa 1,3 miliarde de lei pe an, din care sunt completate bugetele programelor naţionale, cele pentru reabilitarea unităţilor sanitare şi pentru achiziţii de echipamente, aparatură pentru spitale şi ambulanţe.
