Noi cercetări care indică modul în care schimbările climatice afectează negativ sănătatea umană ar trebui să reprezinte un imbold pentru mobilizarea factorilor de decizie la nivel mondial în vederea reducerii emisiilor de carbon. În România, ar putea creşte vulnerabilitatea oamenilor faţă de virusuri necunoscute.
Aceasta va fi una dintre temele de dezbatere în cadrul “Conferinţei pe tema schimbărilor climatice” care va avea loc anul acesta la Paris. Un studiu condus de către cercetători din Australia arată faptul că omenirea va trebui să fie pregătită pentru apariţia unor evenimente extreme cauzate de schimbările climatice: temperaturi extreme, răspândirea accelerată a unor virusuri, întreruperea furnizării de apă şi mâncare, insecuritatea anumitor zone suprapopulate. În toate scenariile descrise, există posibilitatea declanşării unor epidemii, dar şi imposibilitatea tratării unor boli care în alte condiţii nu ar fi mortale.
Numitorul comun: calamităţile
Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane se traduc prin creşterea bolilor declanşate de expunerea la temperaturi foarte mari, dar şi schimbarea patologiilor în cazul unui număr însemnat de boli. În plus, evenimente extreme precum inundaţii, uragane, secetă ar putea afecta infrastructura de sănătate şi serviciile aferente acestora (distrugerea unor spitale, imposibilitatea de a ajunge la bolnavi, epidemii în zone calamitate). Urmarea: un număr sporit de morţi şi răniţi, se arată în raportul care va fi dezbătut la Paris. Conferinţa – considerată de importanţă crucială – ar trebui să reprezinte şi asumarea unui angajament al tuturor naţiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice, fenomen care poate fi făcut responsabil de moartea multor oameni în viitor. Oamenii de ştiinţă au arătat că în zone calamitate de fenomene extreme au apărut boli precum malaria, care altfel aveau un grad foarte redus de apariţie.
Ana-Maria Bliuc, cercetător în Australia şi care de curând a publicat un articol în revista Nature despre schimbările climatice, susţine punctul de vedere expus mai sus, considerând că el este valid şi pentru România. „Pe termen lung, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare de stopare a cauzelor și de adaptare, probabil că se vor semnala anumite efecte negative în infrastructura urbană și rurală, cum ar fi căi ferate, structuri comerciale, locuințe. Acestea nu au fost proiectate pentru parametrii determinați de modificări climatice precum temperaturile ridicate din perioada de vară și au ca efect imediat apariția frecventă a unor situații de disconfort sau chiar afectarea stării de sănătate a populației. Probabil creșterea temperaturilor în România, prevăzută de oamenii de știință, va afecta în primul rând agricultura, înrăutățind problemele economice ale acelor segmente de populație care au ca principală sursă de venit această ramură a economiei”, mi-a precizat Ana-Maria.
Provocări regionale
În acelaşi context, Roxana Bojariu, cercetător pentru Organizația Mondială a Meteorologiei, susţine că, “dacă ritmul actual al încălzirii continuă, gheaţa arctică va dispărea total, în timpul verii, până la mijlocul acestui secol. În zona alpină europeană se estimează că 60% din specii vor dispărea până la sfârşitul secolului XXI. Schimbarea climatică va creşte vulnerabilitatea oamenilor faţă de virusuri necunoscute lor până acum, aduse de deplasarea spre nord a unor specii de animale ce acţionează ca vectori ai acestor microorganisme. În România, schimbarea climei va însemna şi o creştere a frecvenţei şi intensităţii unor fenomene extreme. Seceta, valurile de căldură şi inundaţiile vor constitui principalele provocări cărora va trebui să le facem faţă prin măsuri de adaptare gândite regional”.
Schimbarea climatică va creşte vulnerabilitatea oamenilor faţă de virusuri necunoscute lor până acum, aduse de deplasarea spre nord a unor specii de animale ce acţionează ca vectori ai acestor microorganisme.“ – Roxana Bojariu, cercetător
