Liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu, a afirmat joi că în forma amendată a proiectului de lege privind prevenţia în sănătate sunt eliminate sancţiunile, punctând că populaţia României nu este pregătită să suporte astfel de măsuri.
“Noi credem, după dezbaterile politice care au avut loc în ultima vreme, că există o cvasiunanimitate pe ceea ce se numeşte adoptarea prevenţiei, ca fiind necesară, ca fiind oportună şi ca fiind un program, care trebuie să continue mulţi ani. Avem concluzii formulate care ne-au determinat să revizuim o serie de prevederi din proiectul de lege, o serie de aspecte pe care să le concretizăm mai bine, iar altele, care nu erau foarte bine întocmite, să le reluăm şi să venim cu formulări, sperăm noi, foarte bune”, a declarat Eugen Nicolăescu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.
El a explicat că proiectul prevede ca Executivul să stabilească, prin hotărâre, cadrul organizatoric şi logistic necesar pentru punerea în aplicare în bune condiţii a prevederilor din legea prevenţiei în sănătate.
“În primul rând, am revizuit modul în care se va realiza efectiv această activitate. Până la urmă, am înţeles din dezbaterile publice că trebuie să ridicăm nivelul responsabilităţii pentru prevenţia în sănătate şi considerăm că nivelul optim în acest sens este Guvernul şi, în consecinţă, Guvernul va fi cel care va da prin hotărâre de Guvern cadrul organizatoric şi logistic necesar pentru realizarea în bune condiţii a prevederilor din legea prevenţiei în sănătate. Credem că Guvernul va trebui să aibă un instrument serios prin care să opereze un asemenea program şi el va stabili coordonatorul acestui mare program naţional, probabil prin Ministerul Sănătăţii”, a explicat Nicolăescu.
El a punctat că o altă concluzie la care s-a ajuns în urma dezbaterilor privind legea prevenţiei este aceea că populaţia nu este pregătită să suporte sancţiuni. “O a doua concluzie la care am ajuns este că, deocamdată, populaţia României nu este pregătită să suporte sancţiuni, pentru faptul că înţelege mai bine sau mai puţin bine ceea ce înseamnă prevenţia în sănătate. Noi am considerat că în această etapă este mai bine să conştientizăm, să educăm populaţia, să ştie care sunt beneficiile şi care sunt consecinţele faptului că nu respectă de fiecare dată prescripţiile medicale şi, mai departe, fiecare cetăţean în cunoştinţă de cauză va opta pentru ce e mai bine pentru viaţa lui”, a spus Nicolăescu.
Deputatul a adăugat că proiectul legii prevede ca, în fiecare an, Guvernul să prezinte programul naţional de prevenţie înainte de adoptarea legii bugetului, iar acest lucru trebuie să se realizeze până la data de 30 septembrie.
De asemenea, în fiecare an, până la 31 martie, Guvernul ar urma să prezinte un raport asupra modului în care şi-a îndeplinit prevederile din programul din anul precedent. “Un asemenea program, de o asemenea importanţă, trebuie să aibă credibilitate şi din punct de vedere financiar, trebuie să fie predictibil şi mai ales sustenabil. Trebuie să ne angajăm în măsura posibilităţilor pe care bugetul le poate pune la dispoziţia unui asemenea program. Spunem în felul următor: programul începe la 1 ianuarie 2017 cu o finanţare de 0,25 % din PIB, creşte în fiecare an cu 0,05 puncte procentuale şi ajunge în 2022 la 0,5% din PIB”, a arătat Nicolăescu.
Liderul deputaţilor liberali a precizat că modificările le va înainta tuturor liderilor grupurilor parlamentare din Cameră şi Senat cu rugămintea ca, până la 12 martie, să comunice observaţiile. “Pe 14 martie să avem forma finală şi cu observaţiile şi cu eventualele propuneri ale liderilor politici din partidele parlamentare pentru că dorim ca un asemenea proiect de lege să aibă o mare susţinere politică”, a menţionat Nicolăescu.
Unul dintre iniţiatorii proiectului, Lucia Varga, a adăugat că pe 15 martie ar urma să înceapă dezbaterile în comisiile de specialitate. Ea a punctat că fondurile alocate de către stat din buget pentru activităţi de prevenţie sunt suplimentare celor curente. “Nu se iau fonduri din activitatea curentă a Ministerului Sănătăţii, ci dorim ca statul să aloce fonduri suplimentare”, a explicat Varga.
Potrivit acesteia, ar urma ca, la învestire, Guvernul să prezinte şi programul de prevenţie. “Prin urmare, nu se înfiinţează acea agenţie naţională pentru prevenţie, ci Guvernul este responsabil, prin structurile pe care le are şi prin modul său de organizare, de întreaga activitate de prevenţie”, a spus Varga.
