Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, susține că sponsorizarea medicilor de către companii este reglementată de doi ani de zile în codul deontologic al cadrelor medicale, informează Mediafax.
Potrivit lui Vasile Astărăstoae, declaraţiile privind sponsorizările trebuie făcute de către companii şi posate pe site-ul lor, pentru că nu toţi medicii au propriul site.
"Medicii pot primi sponsorizări. Companiile le fac publice. Nu este vorba de un conflict de interese. Nu este nicio problemă", a spus preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae.
Dezbaterea cu privire la sponsorizarea medicilor a fost reluată în contextul apariției unui proiect de lege care impune obligativitatea acestor declaraţii, din ianuarie 2016.
Potrivit proiectului, sponsorizările şi orice alte cheltuieli suportate pentru medici, asistenţi medicali, organizaţii profesionale, organizaţii de pacienţi şi orice alt tip de organizaţii care au activităţi în domeniul sănătăţii vor fi declarate de producătorii şi distribuitorii de medicamente la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a declarat, marţi, la o dezbatere privind proiectul de ordin, că acesta reglementează, în premieră, piaţa publicităţii medicamentului.
"Este un control mai bun a ceea ce se întâmplă cu banii din sistem. Publicitatea pentru orice medicament, indiferent sub ce formă, trebuie să respecte standardele şi să nu includă nimic care ar putea fi ofensator sau înşelător pentru utilizator. Vom şti exact unde se duc aceste sume", a spus Alin Ţucmeanu.
Preşedintele ANMDM, Marius Savu, a declarat că este pentru prima dată când se "transparentizează" tot ceea ce înseamnă cheltuieli făcute cu profesioniştii din sănătate de către producătorii şi distribuitorii de medicamente.
"Orice cheltuială făcută de o companie farmaceutică, de un distribuitor de medicamente, să poată să fie identificată cu nume şi prenume cui a fost făcută. Ar trebui să se pună în proiect o sumă minimă, sub care să nu se facă raportarea, probabil că va fi undeva la 50-100 de lei. Ordinul va intra în vigoare din momentul în care va fi publicat în Monitorul Oficial. Din momentul acela, orice companie care va face o cheltuială cu un medic, cu un profesionist din domeniu sănătăţii va trebui să ştie că această cheltuială în trimestrul întâi al anului 2016 va fi publică pentru toată lumea. Prin cheltuială se înţelege, de exemplu, deplasarea la congres, la o manifestare ştiinţifică, o donaţie care se face către o fundaţie. Acestea vor fi publice către toţi cei care vor să le vadă", a explicat Savu.
El a precizat că asociaţiile de pacienţi vor trebui să facă şi ele raportarea sponsorizărilor făcute de companiile farmaceutice.
Marius Savu a mai spus că, la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, există obligativitatea ca orice asociaţie de pacienţi care vrea să interacţioneze cu autoritatea europeană trebuie să aibă aceste informaţii publice, pentru a putea să ştie dacă în spate există interesul legitim al pacienţilor, şi nu altceva.
"Oricine este activ în domeniul sănătăţii va trebui să aibă informaţiile despre finanţarea structurii respective, iar această informaţie să fie publică. Pentru partea de industrie, există prevăzute de lege sancţiuni financiare, care vor fi aplicate de ANMDM după controalele care vor fi efectuate. Pentru pacienţi şi medici, din punctul nostru de vedere, nu există sancţiuni. Probabil Colegiul Medicilor din România va trebui să stabilească sau nu sancţiuni", a mai spus Savu.
Directorul executiv al Asociaţiei Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a spus că proiectul reprezintă un pas important făcut în procesul de transparentizare a acestor relaţii, în condiţiile în care întotdeauna au fost suspiciuni vizavi de relaţiile dintre industria farmaceutică şi profesioniştii din sistemul sanitar sau asociaţiile de pacienţi şi alte asociaţii profesioniste din sistem.
"Practic, orice medic poate să intre în categoria persoanelor care sunt sponsorizate de industria farmaceutică. Acest ghid de publicitate introduce practic reglementări suplimentare vizavi de modul în care publicitatea la medicamente urmează să fie făcută. Este vorba şi despre modul în care este făcută publicitatea audiovizuală. Procesele de sponsorizare vor continua, atâta doar că ele vor fi complet transparente începând din acest an", a adăugat Zaharescu.
Proiectul de ordin prevede că nicio formă de sponsorizare a profesioniştilor din domeniul sănătăţii nu trebuie să fie legată de numele unui medicament, iar acţiunile de sponsorizare nu trebuie să implice mesaje promoţionale directe sau indirecte pentru medicamente.
Un alt punct din proiect vizează publicitatea în cadrul manifestărilor medicale locale, regionale, naţionale sau internaţionale. Proiectul prevede că acestea sunt forme de publicitate adresate doar profesioniştilor în domeniul sănătăţii, iar producătorii de medicamente trebuie să notifice ANMDM, înainte ca manifestarea medicală să aibă loc, cu privire la următoarele aspecte: tipul de eveniment la care participă, materialele care vor fi distribuite, informaţiile medicale furnizate, specialităţile profesioniştilor în domeniul sănătăţii cărora le sunt adresate informaţiile şi obiectele promoţionale distribuite.
