Ghidurile de alimentaţie şi recomandările nutriţioniştilor sunt în continuă schimbare în funcţie de noile descoperiri ştiinţitice. Așadar, este destul de greu să ţii pasul cu studiile şi să ştii mereu ce este sănătos şi ce nu. Publicaţia britanică The Independent a făcut o listă cu cinci alimente considerate mult timp nocive, dar care, în lumina noilor cercetări, pot fi consumate din nou cu încredere.
Ouăle
Multă vreme s-a crezut că ouăle sunt dăunătoare pentru inimă. Un ou mare conţine 185 mg de colesterol şi se consideră că acest gen de alimente afectează nivelul de colesterol din sânge. Dar, în ultimii 20 de ani, nutriţioniştii şi cercetătorii au demonstrat, în repetate rânduri, că o cantitate normală de colesterol absorbit din alimentaţie are o influenţă foarte mică asupra nivelului colesterolului din sânge.
Deşi a durat destul de mult timp până să ia această decizie, experţii în nutriţie corectează acum recomandările pentru ouă şi alte alimente care conţin colesterol (cum ar fi ficatul de pui sau crustaceele) şi elimină din ghiduri avertizarea de aliment periculos. Ouăle sunt o sursă extraordinară de proteine, grăsimi sănătoase, vitamine şi minerale.
Grăsimile tartinabile
Povestea grăsimilor tartinabile, cum sunt margarina şi untul, a generat probabil cea mai mare confuzie în domeniul nutriţiei. Originea margarinei, care este făcută din grăsimi vegetale, datează de prin mijlocul secolului al XIX-lea. De atunci, în ţările mai dezvoltate, margarina a înlocuit untul. Această schimbare a fost generată de preţul mai mic al margarinei, dar şi de recomandările specialiştilor în sănătate care susţineau că este bine să se consume mai puţine grăsimi saturate pentru a preveni bolile coronariene.
Pe măsură ce lumea renunţa la grăsimile saturate, a început să se vadă o scădere a numărului de boli coronariene la populaţie. În scurt timp, însă, cercetătorii au descoperit o altă legătură – între aceste boli şi grăsimile trans (conţinute de margarină). Această nouă legătură a fost confirmată de mai multe studii din întreaga lume, iar rezultatul a fost o recomandare generală de eliminare a acestor grăsimi din alimentaţie. În consecinţă, industria alimentară a început să producă margarine fără grăsimi trans.
Consumatorii încă sunt confuzi. Tot nu ştiu dacă e sănătos să consume grăsimi tartinabile. Acum specialiştii spun că da, atât timp cât între ingrediente nu este menţionat şi „ulei vegetal parţial hidrogenat”. Grăsimile tartinabile moderne pe bază de ulei vegetal sunt un bun înlocuitor al grăsimilor saturate, iar această schimbare de dietă s-a demonstrat deja că reduce riscul de boli coronariene.
Cartofii
Cartofii se numără printre puţinele legume considerate nesănătoase deoarece au un index glicemic mare și conțin mult amidon. Dar modul în care găteşti cartofii poate reduce efectele negative ale amidonului. Gătitul şi apoi răcitul cartofilor, creşte cantitatea de amidon rezistent. Odată devenit rezistent, amidonul acţionează ca şi fibrele care favorizează digestia intestinală, având un impact pozitiv asupra florei intestinale. În plus, cartofii sunt o sursă bogată de carbohidrați, vitamina C, unele vitamine B şi minerale.
Arahidele crude şi untul de arahide
Şi arahidele au o reputaţie proastă pentru că sunt bogate în grăsimi şi au multe calorii, iar mulţi nutriţionişti recomandă evitarea lor, mai ales în regimurile de slăbit. Dar există multe studii potrivit cărora arahidele crude sunt esenţiale într-o dietă sănătoasă şi ajută la menţinerea greutăţii corporale. Un studiu recent, publicat în Jurnalul Britanic de Nutriţie, arată că un consum regulat de arahide crude reduce riscul de deces cauzat de boli cardiovasculare, coronariene sau atacuri subite de cord. Cercetătorii încă lucrează să afle care dintre componentele acestui fruct generează rezultate atât de pozitive. Arahidele crude conţin proteine, grăsimi sănătoase, fibre şi micronutrienţi.
Şi untul de arahide poate face parte dintr-o alimentaţie sănătoasă. Grăsimile pe care le conţine au un profil sănătos, iar acest unt este o sursă excelentă de proteine, fibre, vitamina B6 şi magneziu.
Lactatele
Lactatele a fost cândva contraindicate în dieta zilnică a multor popoare, dar obiceiurile de consum s-au schimbat în ultima vreme mai ales din cauza cercetărilor cu rezultate diferite. Sunt o mulţime de studii care arată atât beneficiile, cât şi riscurile consumului de lactate, aşa că este foarte greu să alegi tipurile de lactate care ţi-ar face bine. Cei mai mulţi nutriţionişti recomandă aceste produse ca parte a unei alimentaţii sănătoase, atât timp cât alegi unele cu conţinut redus de grăsimi, în special saturate. Între beneficiile consumului de lactate se numără aportul de proteine şi calciu.
Aşadar, toate alimentele îşi găsesc locul într-un regim de viaţă sănătos. Să nu cazi în capcană şi să începi să crezi în „super-alimente” sau „alimente rele”. Consumul exagerat al unui „super-aliment” poate fi mai dăunător decât consumul moderat al unui aşa numit „aliment rău”.
