În România, patru oameni mor în fiecare oră din cauza fumatului, iar 50% dintre fumătorii de acum vor muri de boli legate de fumat dacă nu renunţă. Acesta este unul dintre argumentele proiectului de lege anti-fumat, care se aşteaptă să intre în vigoare în 2016, după ce Curtea Constituţională va soluţiona, în 27 ianuarie, o contestaţie înaintată de un grup de parlamentari în privinţa unui articol ambiguu, care se poate interpreta că fumatul nu este permis nici măcar în propria locuinţă.
În prezent, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spaţiile publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Specialiştii speră că şi România va adopta o astfel de legislaţie pentru a-i proteja în primul rând pe nefumători, dar şi pentru a reduce din proporţiile şi efectele nedorite ale acestui viciu. Dr. Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului naţional STOP FUMAT, explică pentru cititorii România Liberă de ce era absolut necesară o astfel de lege.
Magdalena Ciobanu: Dacă această lege ar fi adoptată, atunci numărul persoanelor cu infarct ar scădea, chiar foarte repede, în primele şase luni. Din experienţa altor ţări, ştim că, în ce priveşte numărul persoanelor cu astm care se spitalizează, de asemenea, scade după 6-9 luni de la implementa legii. Deci, o lege care este făcută pentru binele, pentru sănătatea cetăţenilor acestei ţări este tergiversată.
Şi ce veţi face pentru a urgenta aplicarea acestei legi? Probabil nu veţi renunţa uşor…
Magdalena Ciobanu: Sub nici o formă nu vom renunţa, pentru că, pe lângă organizaţii neguvernamentale ale tinerilor, ale părinţilor, organizaţii care apără drepturilor pacienţilor, în această coaliţie sunt şi foarte mulţi medici care în fiecare zi tratează oameni ce suferă de pe urma fumatului. Sub nici o formă nu vom renunţa pentru că nouă nu ne este indiferentă sănătatea românilor.
Şi totuşi, multe persoane privesc cu neîncredere implementarea acestei legi. Credeţi că în România zilelor noastre, comparativ cu ţările care deja au o legislaţie anti-fumat foarte strictă şi respectată, credeţi că şi la noi ar putea fi valabilă această abordare?
Magdalena Ciobanu: Eu nu vreau să compar România cu ţările nordice sau cu Anglia, sau cu Irlanda, ţări recunoscute prin faptul că cetăţenii respectă legile, ci aş vrea să compar România cu Turcia, cu Bulgaria, cu Ungaria, ţări vecine nouă, cu un context istoric comun, ţări în care legea prin care se interzice fumatul în locurile publice este aplicată de mai bine de doi ani. Nu văd de ce nu s-ar aplica şi în România, pentru că înşişi fumătorii recunosc că este mult mai bine să stai într-un restaurant sau într-un club în care nu se fumează. Neplăcerea cauzată de faptul că trebuie să te scoli de pe scaun şi să fumezi afară nu este privită ca o neplăcere de acei fumători care sunt conştienţi că, dacă nu se fumează în interior, atunci şi ei vor fuma mai puţin, vor cheltui mai puţin şi, de ce nu, poate că se vor şi lăsa de fumat, lucru care ştiu foarte bine că este spre binele lor.
Cu toate beneficiile acestor reglementări, specialiştii spun că există şi un impact negativ din punct de vedere economic, pentru că foarte multe cluburi şi foarte multe restaurante au clienţi mulţi tocmai pentru că permit fumatul.
Magdalena Ciobanu: Aceste localuri se cheamă restaurante, cluburi, discoteci, nu fumoare. Oamenii nu se duc acolo pentru ca să fumeze, ci ca să stea împreună, ca să danseze şi, dacă este permis fumatul, atunci şi fumează. Aşa cum te duci la toaletă într-un astfel de loc, la fel de bine poţi să ieşi si să fumezi pentru a-ţi satisface nevoia biologică de nicotină, în momentul în care se interzice fumatul în astfel de locuri. Nici o ţară din cele aproape 90 în care este aplicată o astfel de reglementare nu a dat înapoi, adică să spui că a fost implementată o vreme, au dat faliment toate restaurantele şi cluburile, economia s-a prăbuşit şi atunci a trebuit să se revină la varianta iniţială în care fumatul era permis peste tot. Nicidecum. Unor ţări turistice precum Italia sau Spania le merge foarte bine, nimeni nu dă faliment, nimeni nu-şi închide porţile, pentru că, în realitate, în clipa în care nu se mai fumează într-un astfel de spaţiu în care oamenii merg ca să-şi petreacă timpul liber, atunci chiar şi fumătorii constată că şi mâncarea are alt gust, că şi discuţiile sunt altfel, că chiar se simt bine. Şi nu sunt opinii, ca cele ale unor patroni de cluburi de la noi din ţară, ci sunt date statistice făcute chiar de reprezentanţii organizaţiilor patronale din domeniul hotelier şi de entertainement din ţările respective. Prin urmare, ca şi în anul 2008, când s-a interzis publicitatea outoor şi reprezentanţii companiilor publicitare au prevestit că se va prăbuşi piaţa de publicitate, la fel şi acum nu se va întâmpla nimic grav. Numai că în clipa în care nu se mai fumează într-un local trebuie să ai grijă ca mâncarea să fie mai aspectuoasă, să fie gustuoasă, trebuie să ai grijă să respecţi mai bine nişte reguli de curăţenie, ospătarii să fie mai serviabili, muzica să fie mai atrăgătoare, adică trebuie să facă ceva pentru ca oamenii să se simtă bine. Este mult mai comod să-i laşi să-şi ia drogul numit nicotină şi atunci ei să se simtă bine şi să nu mai observe nimic în jur.
Din punct de vedere al impactului financiar, sunt foarte multe companii din industria tutunului care probabil ar suferi pierderi destul de semnificative.
Magdalena Ciobanu: Iarăşi ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări, pentru că fiind atât de multe ţări în care această lege s-a aplicat, nu este nevoie să facem presupuneri şi este suficient să ne uităm la cifre. Constatăm că, într-adevăr, oamenii au mai renunţat la fumat, dar foarte important este faptul că tinerii nu au mai fumat aşa de mult. Şi, ca să fiu sinceră, dacă o firmă de tutun nu mai are aceleaşi profituri şi în schimb mai puţini adolescenţi se apucă de fumat, mai puţini oameni tineri până în 30 de ani fumează, chiar nu cred că trebuie să ne intereseze de lucrul acesta. În fond, nu companiile de ţigări sunt cele care aduc bani la bugetul statului, ci oamenii care cumpără ţigări. Din buzunarul lor, din munca lor, companiile de ţigări transferă nişte bani la bugetul statului. Or, statul are grijă ca prin creşterea accizelor să compenseze o eventuală scădere a numărului de fumători. Deci, dacă scade numărul de fumători este foarte bine, înseamnă că suntem mai sănătoşi, iar veniturile la bugetul statului nu scad.
Şi dacă vorbiţi de sănătatea celor care s-ar putea lăsa de fumat în urma aplicării acestor restricţii, ce economii ar face Ministerul Sănătăţii dacă nu s-ar mai trata cazurile grave de îmbolnăviri cauzate de fumat?
Magdalena Ciobanu: Efectele fumatului nu se văd imediat, ci pe termen mediu, în 3-5 ani. Deci este dificil să evaluăm acum ce se va întâmpla cu prevalenţa anumitor boli, însă strict din punct de vedere al numărului de persoane care fac infarct miocardic sau accident vascular cerebral şi ajung la spital sau a numărului de copii care fac astm, lucrurile sunt clare, şi anume aceste cifre scad considerabil după ce se interzice fumatul în locurile publice.
În ultimii ani, tot mai multi fumători s-au reorientat către ţigările electronice, considerându-le mai puţin nocive decât tutunul clasic. Cât de potrivită este o astfel de alternativă?
Magdalena Ciobanu: Pentru că producătorii ţigărilor electronice nu sunt obligaţi să facă publice datele referitoare la conţinutul acestor tigări şi mai ales la conţinutul aburilor, al vaporilor ţigărilor electronice, atunci noi, ca oameni de ştiinţă, trebuie să studiem şi să vedem ce este în aceşti vapori. Prin urmare, acum suntem doar la început. Însă, de pildă, cercetătorii au descoperit recent un conţinut foarte mare de formaldehidă, alţi experţi au descoperit la fel cantităţi foarte mari de alte substanţe cancerigene. Niciodată nu vom putea spune că în aceşti vapori sunt mai multe substanţe decât în fumul ţigărilor normale, dar, pe de altă parte, trebuie să ne gândim că sunt substanţe toxice de care organismul nostru nu are nevoie şi de care ne putem lipsi fără nici o problemă. Deci nu există ţigări sănătoase, toate ţigările te imbolnăvesc, unele mai repede, altele mai încet.
Şi din experienţa clinică pe care o aveţi ca medic pneumolog, sunt mai multe cazuri de patologii provocate de ţigările electronice decât de cele clasice?
Magdalena Ciobanu: Depinde la ce ne referim. De exemplu, când vorbim de iritaţii ale căilor respiratorii – tuse, senzaţia că parcă te mănâncă ceva în gât, nevoia de a-ţi drege vocea, senzaţii de usturime, nas înfundat, gât uscat – acestea apar mai repede la fumătorii de ţigări electronice. Poate că fumătorii de ţigări obişnuite nu-şi mai aduc aminte ce au simţit când au căpătat acest viciu, dar ceea ce am remarcat este faptul că foarte mulţi dintre fumătorii care trec pe ţigări electronice relatează astfel de neplăceri. Dar, ca să vorbim de boli cronice de tipul bronhopeumopatiei obstructive-cronice (BPOC) sau boli de tipul cancerului pulmonar trebuie să treacă 15-25 de ani pentru ca să apară aceste efecte. Însă eu le-aş recomanda celor care doresc să treacă pe ţigări electronice pentru ca să fumeze ceva mai sănătos să opteze pentru varianta cu adevarat sănătoasă, şi anume să renunţe complet la toate aceste dispozitive care introduc în corp şi mai ales în plămâni substanţe de care nu avem nevoie.
Cât de strict este proiectul legislativ
Potrivit noilor prevederi fumatul va fi interzis total, printre altele, în cluburi, baruri, restaurante, în taxiuri, instituţii de învăţământ, spitale, precum şi la locurile de joacă pentru copii indiferent dacă acestea sunt în aer liber sau în spaţiu închis. Propunerea legislativă, care datează din 2011, a fost modificată prin mai multe amendamente pe 16 noiembrie 2015, iniţiate de deputatul PSD Aurelia Cristea.
În proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor, fumatul este permis numai în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii: să nu fie spaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: «Cameră pentru fumat», «Loc pentru fumat». Fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. Legea interzice şi comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private, precum şi vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.
Nerespectarea prevederilor legii antifumat de către persoanele fizice se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei, iar nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legii se sancţionează cu amendă contravenţională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii, la a doua abatere. Săvârşirea unei noi contravenţii la prevăzută de legea antifumat se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii.
Nici ţigările mentolate sau aromate şi cele electronice nu scapă de interdicţii
Ministerul Sanatatii a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care prevede interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor cu arome, avertismente mai mari pe pachetele produselor din tutun şi eliminarea posibilităţii de achiziţionare a ţigaretelor de pe internet.
Proiectul de lege mai prevede limite mult mai stricte şi în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor electronice sau a produselor de fumat din plante. Mai mult decât atât, Ministerul Sănătăţii poate, ulterior, scoate de pe piaţă orice produs din tutun, atât timp cât interdicţia este “justificatî de necesitatea protecţiei sănătăţii publice”. Potrivit expunerii de motive, se urmareste aplicarea in tara noastra a Directivei 2014/40/UE.
Efect de domino – ar putea fi interzis şi consumul de alcool în spaţii publice
Dacă legea antifumat va fi adoptată în forma actuală, 33 de senatori și deputați avertizează că vor iniția la rândul lor o lege care să interzică băutura în spații publice. Parlamentarii care contestă legea și care au depus chiar o contestație la Curtea Constituțională sunt de părere că, în forma actuală, legea nu le permite fumătorilor să își aprindă țigara nici la ei acasa și că efectul va fi doar îmbogățirea celor care dau amenzi.
Unul dintre contestatarii legii, potrivit ProTV, senatorul Cristiana Anghel, a afirmat: „Interzici fumatul, dar băutura nu o interzici. Crimele se fac la un pahar de băutura, nu la o țigară. Este o lege proastă, e gândită prost, este scrisă prost și este făcută de niște persoane care habar n-au de drepturile cetățeanului. Deci nu pot să înțeleg cum a putut să iasă o asemenea mizerie. Probabil se vor îmbogăți cei care trebuie să dea amenzi”.
Aleșii au argumentat printr-un exemplu din Germania, spunând că atunci când a existat o tentativă de a interzice fumatul acolo, a scăzut productivitatea muncii. Mai mult, parlamentarii consideră că nu este definit clar, în legea contestată, „spațiu public închis”, iar asta ar însemna că se interzice fumatul și pe propeitățile private. Cu alte cuvinte, fumătorul nu va putea aprinse țigara nici la el acasă, fără să riște o amendă, dacă vreun vecin va face o reclamație că este deranjat de mirosul de fum care se simte de după ușă.
