300 de milioane de oameni suferă de o maladie care poate fi ţinută sub control, dacă este tratată corectă. Ea apare frecvent la copii, iar în România, se estimează că sunt între 800.000 şi 1.000.000 de pacienţi.
Este vorba de astm, o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticati cu astm pot duce o viaţă normală, activă, dacă respectă câteva reguli simple: iau medicamente prescrise de medic, merg la controale periodice, nu fumează, se feresc de polen, praf şi păr de animale, învaţă să îşi dea seama când astmul lor se agravează şi cum trebuie să reacţioneze. În Europa, 1 din 4 pacienţi a avut cel puţin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor). Din păcate, pe continentul european, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
“Astmul este o boală care poate fi ţinută sub control. Este important ca pacienţii să ştie că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc” – spune dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi reprezentantul GINA (Global Initiative for Asthma) în România. Pacienţii români au la dispoziţie un test de autoevaluare a controlului astmului www.invingeastmul.ro.
În plus, în zilele de 21 şi 22 mai, Societatea Română de Pneumologie vă invită să vă faceţi gratuit un test de spirometrie, pentru diagnosticarea astmului, în Parcul Tineretului din Bucureşti.
Factori de risc pentru apariţia crizelor de astm:
– alergenii, frecvent întâlniţi în astmul alergic, includ acarienii, mucegaiurile de interior sau de exterior, părul de animale de companie (pisică, câine, etc.), gândaci de bucătărie,
– polenuri
– infecţiile respiratorii, îndeosebi guturaiul comun şi alte infecţii virale
– efortul fizic, chiar şi cel obişnuit
– modificări bruşte de temperatură, ceaţa, frigul, vântul
– substanţe iritante cum ar fi fumul de ţigară, substanţe poluante de interior sau exterior,
– mirosuri puternice
– emoţii puternice (pozitive sau negative), râsul sau plânsul în hohote
– refluxul gastro-esofagian (frecvent în acest caz manifestările astmului apar sub formă de tuse cronică)
– unele alergii alimentare
Cum descoperim astmul?
Pentru confirmarea unui diagnostic de astm, medicul identifică simptomele specifice, frecvența cu care apar şi asociază anumiți factori declanșatori, analizând istoricul personal sau familial medical. Ulterior, se recomandă efectuarea spirometriei cu test bronhodilatator (acesta măsoară funcția pulmonară pentru a dovedi ingustarea bronhiilor).
Această procedură de investigaţie funcţională este uşor de efectuat şi evidențiază obstrucția bronşică, precum şi caracterul reversibil al acesteia, după administrarea unui medicament bronhodilatator. De asemenea, este o investigație foarte utilă pentru determinarea gradului de gravitate al bolii şi pentru stabilirea răspunsului la tratament.
Totodată, în faza de diagnostic a bolii asmatice, poti fi recomandate şi un consult ORL, precum şi un examen CT a sinusurilor paranazale, dar și evaluarea gastroenterologică pentru excluderea unei boli de reflux gastroesofagian.
Sfaturi utile pentru pacienţii cu astm:
– evitaţi factorii de risc
– renunţaţi la animalele de companie
– lăsaţi-vă de fumat; dacă membrii familiei fumează, rugaţi-i să nu o facă în casă;
– nu folosiţi deodorante puternice – săpun, şampon, parfum, deodorant de cameră etc.
– faceţi pregătiri speciale pentru camera voastră (scoateţi toate covoarele, pernele suplimentare şi fotoliile, spălaţi cearşafurile şi păturile des în apă fierbinte; lăsaţi-le să le usuce soarele; aerisiţi camera des).
Ce se întâmpla în timpul atacului de astm?
– muşchii din jurul căilor respiratorii se contractă, micşorând căile aeriene
– mai puţin aer este capabil să pătrundă către alveole, acolo unde are loc schimbul gazos
– inflamaţia căilor aeriene creşte şi mai mult mucus este produs in căile aeriene, agravând micşorarea căilor respiratorii începută prin contracţia musculară
– ceea ce simte pacientul ca o consecinţă a celor de mai sus este lipsă de aer, senzaţia de tuse care nu poate elimina mucusul şi uneori apăsare pe piept; din piept poate apare o respiraţie zgomotoasă, şuierată sau bolborosită.
Ajută sau nu medicina complementară
Specialiştii avertizează că multe dintre terapiile complementare, precum yoga, acupunctura sau homeopatia pot fi folosite doar împreună cu tratamentul alopat, şi nu în locul acestuia. De pildă, oamenii de ştiinţă din Marea Britanie spun că inhalatoarele homeopatice pentru persoanele cu astm sunt la fel de eficiente ca şi un tratament placebo, iar netratarea unui episod astmatic acut poate avea consecinţe fatale.
