Din totalul cheltuielilor cu medicamente în România, la nivelul anului 2015, doar 45% au fost acoperite din fonduri publice, producătorii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar diferenţa de 46% a fost suportată de pacienţi prin coplată, susţine studiul "Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România", realizat de PwC România pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
"În 2014, existau 120 de medicamente în aşteptare pentru includere în lista medicamentelor compensate, cele mai multe pentru afecţiuni oncologice. România se situează peste media europeană în ceea ce priveşte penetrarea medicamentelor generice şi fără prescripţie (OTC), cu 76% din volumul total al medicamentelor consumate în 2014, faţă de o medie de 64% în alte ţări din Europa Centrală şi de Est", relevă acelaşi studiu.
Peste 100 de programe de prevenţie
Medicamentele inovatoare sunt estimate în anul 2014 la aproximativ 24% ca volum şi 60% ca valoare din totalul consumului de medicamente din România. Potrivit datelor prezentate, în anul 2014, producătorii de medicamente inovatoare au investit 33,9 milioane euro în studii clinice şi 37,5 milioane euro în acţiuni de educaţie medicală continuă, de prevenţie şi de informare în sprijinul comunităţii medicale şi al pacienţilor. Totodată, 40% dintre studiile desfăşurate în România în 2014 au vizat afecţiunile hematologice, 27% afecţiunile oncologice şi 20% afecţiunile infecţioase. Acelaşi studiu mai arată că producătorii de medicamente inovatoare au derulat aproximativ 110 programe de prevenţie, testare, informare şi monitorizare adresate unui număr de peste 200.000 pacienţi pe parcursul anului 2014.
Contribuţia sectorului producătorilor de medicamente inovatoare la PIB-ul României a fost estimată la 911 milioane euro în anul 2014, din care 423 milioane euro în mod direct, prin activităţile din România, iar alte 488 milioane euro în mod indirect, prin achiziţiile efectuate de la furnizorii locali. "O parte importantă din contribuţia în PIB o reprezintă taxele şi impozitele plătite, estimate la 313 milioane euro în 2014, din care 240 milioane euro prin taxa de clawback. Prin această taxa, statul recuperează de la producătorii de medicamente diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul efectiv de medicamente", arată studiul.
Norme şi bune practici pentru studii clinice şi sponsorizări
Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, s-a referit şi la modul în care sunt legiferate în România studiile clinice: “Nu este vorba de cod etic al ARPIM, este o legislaţie europeană care este transpusă în România şi dacă sunt abateri de la această legislaţie în derularea studiilor clinice, există soluţii pentru monitorizarea lor şi pentru depistarea lor. Noi nu avem un rol în acest proces. Din contră, rolul esenţial este jucat de ANMDM . Pe de altă parte, nu putem să controlăm ceea ce face fiecare medic în cabinetul său. Medicii sunt instruiţi să aibă o certificare, el nu poate să fie inclus în derularea sau monitorizarea unui studiu clinic. Prin acest program de educare, el este învăţat ce trebuie să facă, cum trebuie să facă. El dă nişte teste pentru care să dovedească faptul că şi-a însuşit informaţiile. Partea proastă este că, aşa cum există şoferi care trec pe roşu, există şi medici care poate nu respectă toate prevederile", a explicat Zaharescu.
Potrivit acestuia, toate procedurile aferente sunt foarte clar stabilite şi urmate de către companii şi de către cei care monitorizează sau sunt implicaţi în derularea studiilor clinice. Referindu-se la sponsorizări, Dan Zaharescu a spus că ARPIM a adoptat în urmă cu mai bine de 10 ani un cod etic cu scopul de a "uniformiza" practicile din punct de vedere al sponsorizărilor şi al modului în care aceste activităţi se desfăşoară la nivelul companiilor membre ale ARPIM. Zaharescu a mai spus că şi producătorii de medicamente generice au adoptat la rândul lor un astfel de cod.
