Schimbarea de anotimp nu este un moment de bucurie pentru persoanele care suferă de reumatism, şi asta în condiţiile în care scăderea temperaturilor, răceala şi umezeala îi afectează deopotrivă pe vârstnici, dar şi pe tineri.
Afecţiunile reumatismale reprezintă cea mai frecvent raportată cauză de boală la populaţia adultă, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Situația pacienților cu artrite din România, reducerea poverii bolii la locul de muncă, dar şi accesul bolnavilor la centrele de diagnostic precoce, precum şi strategia unor parteneriate pentru o îngrijire optimă a pacienţilor au fost principalele aspecte dezbătute la masa organizată cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Artritelor 12 octombrie. „Costurile socio-economice pe care le generează bolile reumatice sunt impresionante, dar studiile de economie sanitară au demonstrat că dimensiunea cheltuielilor generate de complicaţiile bolii, spitalizare, intervenţii chirurgicale şi reducerea veniturilor prin incapacitatea de muncă depăşesc cu mult costurile determinate de consultaţiile medicale şi tratamentul intensiv al cazurilor incipiente. Diagnosticul precoce şi aplicarea timpurie a unor terapii eficiente constituie singurele metode de limitare a evoluţiei acestor boli“, a explicat prof. dr. Cătălin Codreanu, preşedintele Ligii Române contra Reumatismului.
200.000 de pacienţi în România
Bolile cronice reumatice şi musculoscheletice afectează, în Europa, 120 de milioane de persoane, având cel mai ridicat cost la nivelul sistemului de sănătate european şi al celui economico-social. Comisia Europeană estimează că bolile reumatice şi musculoscheletice reprezintă 50% ca şi cauzalitate din rata absenteismului profesional şi aproximativ 60% din rata incapacităţii permanente de muncă. De asemenea, rata şomajului este de circa 50% în rândul persoanelor cu aceste dizabilităţi.
În România numărul pacienților afectați de artrita reumatoidă este de aproximativ 200.000 de oameni.
Bolile reumatice determină un cost socio-economic anual de 240 miliarde euro, adică un cost direct, la nivelul Uniunii Europene, echivalent cu 2% din PIB. Zilele de absenteism la locul de muncă, cauzate de bolile reumatice şi musculoscheletice, însumează o pierdere de 650 milioane euro pe an. Un studiu realizat în 2015 arată că în România sunt înregistrate 39.000 de cazuri de poliartrită reumatoidă, aflate sub tratament. Pacienţii care urmează tratamentul biologic beneficiază de compensare de 100% din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
ATENȚIE
Simptomele artritei reumatoide:
– durerea şi rigiditatea progresivă a articulaţiilor;
– inflamarea locală a articulaţiei şi rigiditatea la nivelul braţelor, picioarelor, genunchilor, articulaţiilor pumnilor sau degetelor, simetric pe ambele părţi ale corpului, în special la trezire;
– stare de oboseală generală;
– amorţeli şi furnicături la nivelul mâinilor;
– insomnie;
– depresie cauzată de durere şi de calitatea vieţii.
Cum se tratează
Artrita reumatoidă, numită uneori şi reumatism sau sinovită, tinde să afecteze persoane peste vârsta de 40 de ani şi femeile de 2-3 ori mai frecvent decât bărbaţii. Ea poate să apară şi la copii, în special la fetiţe între 2 și 5 ani. Iniţiat la debutul bolii, tratamentul artritei reumatoide instituit la debutul bolii ameliorează simptomele şi reduce probabilitatea unui handicap permanent cu până la 5-10%. Tratamentul simptomatic constă în administrarea antiinflamatoarelor ce diminuează durerea şi rigiditatea articulară, dar nu opresc evoluţia bolii și deformările ulterioare. Pe lângă tratamentul medicamentos mai sunt recomandate: aplicaţii de căldură; repaus; exerciţii fizice; fizioterapie; ultrasunetele, dar şi ajutarea la mers cu bastoane şi cadre speciale. În cazuri mai grave se recomandă intervenţia chirurgicală pentru înlocuirea articulaţiei cu o proteză din metal sau din plastic. Netratată, artrita reumatoidă se poate complica până la invaliditate, iar speranţa de viaţă se reduce cu 3-10 ani, din cauza riscului apariţiei unor tulburări cardiovasculare şi a infecțiilor.
