La o lună de la intrarea în vigoare a Legii anti-fumat, Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii au atras atenția asupra presiunilor de modificare a controversatei legi 15/2016, în condițiile în care, potrivit statisticilor, peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat.
Medicii spun că această lege "ne permite tuturor astăzi să lucrăm la locurile de muncă, să intrăm în restaurante, cluburi, etc. fără a fi intoxicaţi de fumul gros de ţigară care ne agresa, până recent, sănătatea noastră şi a copiilor noştri. O lege care a înlăturat discriminarea majorităţii de 74% de nefumători ai ţării care, până recent, era silită la fumat pasiv şi/sau involuntar prin încălcarea dreptului lor constituţional la sănătate".
Ei aduc ca argument sondajele de opinie care indică, la două săptămâni de la implementarea legii, faptul că "80% dintre cetăţeni sunt de acord cu această formă a ei şi cu dovada implementării rapidă a legii, fără probleme majore, pe întreg teritoriul naţional". Eu avertizează însă că, "în totală discrepanţă cu această realitate, a trebuit să constatăm intensificarea, de către o parte a presei, a unei campanii negative declanşată spre sfârşitul anului 2015 şi centrată pe prezentarea în mod obsesiv a acestei Legi drept “cea mai dură lege din Europa”, o lege “discriminatorie” pentru fumători. Din păcate însă, şi pe baza aceloraşi motivaţii, asistăm la iniţiative ale unor membri ai Parlamentului României de a propune o “relaxare” a prevederilor Legii 15/2016 prin introducerea unor amendamente".
Astfel, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, medicul Florin Mihălţan, a declarat pentru "România Liberă" că, deşi au existat presiuni inclusiv din partea reprezentanţilor industriei tutunului, nu se va accepta nici o concesie pentru modificarea Legii anti-fumat.
"Este vorba de o încercare de a se reveni în linii mari la legea veche, de a se crea fisuri într-o lege care se dovedeşte că este bună, care este departe de ceea ce se suţine, că este cea mai dură lege din Europa. Există un clasament al ţărilor cu legi dure, iar România este pe poziţia a 17-a, a scăzut cu patru poziţii faţă de 2003. Am elaborat un punct de vedere care era necesar, pentru că noi venim cu argumente ştiinţifice, ce demonstrează că această lege, în clipa în care intră în funcţiune, şi sunt modele create în multe ţări din jurul nostru – inclusiv în Ungaria, Italia, Turcia şi Bulgaria – are o valoare profilactică extrem de importantă, pe care nu avem voie să o neglijăm. Este un mod de a projeta generaţiile tinere şi de a proteja salariaţii care sunt obligaţi să lucreze în spaţii în care se fumează şi care sunt expuşi bolilor secundare fumatului pasiv. Totodată, încercăm să demonstrăm că această lege are şi valenţe economice, într-o ţară în care bugetul alocat sănătăţii ne clasează în rândul statelor din lumea a 3-a, potrivit unui studiu recent apărut în revista The Lancet", a precizat dr. Mihălțan.
Medicul a exemplificat beneficiile actualei forme a Legii anti-fumat prin faptul că este demonstrată eficacitatea ei la un an de la aplicare, după modelul altor ţări – Italia, Turcia sau Franţa -, unde s-au redus cu 16% internările pentru accidente vasculare cerebrale, pentru infarct miocardic, cu fluctuaţii între 12% şi 16% a internărilor pentru astm bronşic. "Ştim, de exemplu, că un cancer pulmonar costă foarte mult şi, în momentul în care există o astfel de lege, după o perioadă de timp se reduce numărul de cazuri, care sunt din punct de vedere al terapiei extrem de costisitoare".
Statisticile atrag atenţia că aproximativ 90 la sută dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului. Riscul de a contracta un cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru un bărbat fumător şi de 13 în comparaţie cu nefumătorii. Riscul creşte cu numărul de ţigări fumate, el fiind de 5 ori mai mare la cei care fumează 1-4 ţigarete pe zi, de 12 ori mai mare pentru 8-12 ţigarete/zi, de 24 de ori mai mare la peste 25 ţigarete pe zi, de 39 de ori la peste 42 ţigarete pe zi.
În plus, fumatul este principala cauză de infarct la populaţia tânără. Până la vârsta de 55-60 de ani, fumatul este răspunzător de inducerea a 70% dintre infarcte în populaţia României. Riscul de infarct creşte progresiv cu numărul de ţigări fumate. Cu fiecare ţigară riscul creşte de 1,056 ori. La peste 15 ţigări pe zi riscul creşte de 2,5 ori, iar la peste 40 ţigări pe zi riscul devine de 9 ori mai mare comparativ cu nefumătorii.
Medicii atrag atenţia că industria tutunului „contribuie” la bugetul statului prin „alterarea” bugetelor fumătorilor: "Este cunoscut faptul că cea mai mare prevalenţă a fumatului este înregistrată în rândul populaţiei cu educaţie mai redusă și cu venituri mici. Un calcul simplu arată că un cetățean român care are salariul minim pe economie şi care fumează un pachet de țigări pe zi (al cărui preț variază între 13 și 17 lei), cheltuiește minim 400 de lei pentru țigări, ceea ce înseamnă minim 55% din cei 724 de RON, cât este venitul net minim pe economie (!!!). Adică el 'contribuie' la bugetul statului cu mai mult de jumătate din salariul sau net pentru a-şi menţine dependenţa faţă de un drog!".
De la intrarea în vigoare a legii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că a aplicat 800 de amenzi, în valoare de aproape 190 de mii de lei şi peste o mie de avertismente.
