19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialEXCLUSIV. Primul studiu privind situaţia cancerului în România. Ce cred românii

EXCLUSIV. Primul studiu privind situaţia cancerului în România. Ce cred românii

Un milion de români suferă de cancer, iar peste 4 milioane de persoane au o rudă de gradul I diagnosticată cu această boală – arată primul studiu naţional despre impactul pe care îl are această afecţiune asupra societăţii româneşti. 

Primul studiu despre relația dintre români și cancer, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și compania specializată IMAS, a fost prezentat luni, la Bucureşti, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, eveniment la care au fost dezbătute modalităţile prin care pacienții români cu cancer ar putea să beneficieze de cea mai bună asistență medicală, în conformitate cu standardele științifice mondiale ale momentului.  

Sondajul, reprezentativ la nivel național, a fost realizat pe un eşantion de 1.010 persoane, în perioada 1 – 20 aprilie, a evaluat în premieră impactul direct și indirect al cancerului, principalele bariere resimțite de pacienții oncologici români după primirea diagnosticului, nivelul de cunoștințe despre cancer și despre inovațiile apărute în domeniul oncologiei în ultimele decade și orizontul de așteptare referitor la boala canceroasă. 

Dr Marius Geantă, directorul Centrului pentru Inovație în Medicină, ne-a declarat că "90% dintre pacienţii cu cancer se declară mulţumiţi de medic, însă ei sunt nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de situaţia pe care o întâlnesc în spitale, de birocraţie, 75% consideră că medicamentele care le sunt necesare ajung prea târziu în România – este vorba de medicamentele noi şi inovatoare – şi studiul nostru arată că 45% dintre români cred că diagnosticul de cancer presupune şi iminenţa decesului. Or, nu este aşa".

Principalele date ale studiului:

Rezultatele studiului indică faptul că un român din 4 are o experiență cu cancerul:

5,2% afirmă că au fost diagnosticați cu o formă de cancer, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 840.000 de persoane.

21,1% au/au avut un membru al familiei (soțul/soția, fiul/fiica, mama/tata) diagnosticat cu cancer la un moment dat, ceea ce corespunde unui număr total de 3,34 milioane de români

În ceea ce privește percepția asupra bolii, 45% dintre cei care au răspuns consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces.

Principala temere legată de cancer este că nu poate fi vindecat (26,6%), la care se adaugă lipsa tratamentelor eficiente (7,4%), indisponibilitatea tratamentelor în România (7,1), lipsa banilor necesari pentru tratamente (5,8), plus teama de boala în sine, cu tot ce presupune ea (7,6%).

“Dacă, în urmă cu 30 de ani, diagnosticul de cancer era sinonim cu sfârșitul iminent, într-un orizont de timp foarte limitat, acum lucrurile s-au schimbat esențial. Multe forme de cancer sunt acum boli cronice, precum diabetul zaharat sau poliartrita reumatoidă. 2 din 3 pacienți cu cancer diagnosticați în SUA trăiesc la 5 ani de la primirea diagnosticului. Sunt descrise cazuri de supraviețuiri de lungă durată, de peste 10 ani, la pacienți care au primit diagnosticul de melanom malign metastatic nerezecabil, dar care au avut șansa de a fi tratați cu terapii personalizate și cu imunoterapii”, spune dr. Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed).

“În ciuda acestui progres remarcabil din punct de vedere științific, românii încă asociază într-o proporție considerabilă diagnosticul de cancer cu iminența decesului, pe fondul unui acces redus la mijloacele moderne de prevenție, screening, diagnostic și tratament, dar și pe fondul unui nivel redus de informare asupra evoluțiilor spectaculoase din domeniul oncologiei, din ultimele decade”.

Statul: cote reduse de încredere și asteptări limitate

65% dintre români, indiferent dacă au fost sau nu diagnosticați cu cancer, consideră că statul român nu asigură un tratament corespunzător pentru pacienții cu cancer. În același timp, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienții din România.

“În acest moment, pacienții români cu cancer au acces gratuit la mai puțin de 15% dintre medicamentele aprobate, în perioada 2006-2015, de Agenția Europeană a Medicamentului”, declară dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed).

Românii consideră că principalul sprijin în lupta cu cancerul este familia (46,3%), urmată de noile tehnologii (inclusiv medicamentele și echipamentele medicale de ultimă generație, 30,1%) și de medici (16,5%), în timp ce numai 1% consideră că autoritățile reprezintă principalul sprijin în cazul unui diagnostic de cancer.

“Ministerul Sănătății are o cotă de încredere de numai 39% și doar spitalele publice se află mai jos în acest clasament (35%), cu mențiunea că datele au fost colectate înainte de criza dezinfectanților. La polul opus, se află încrederea în medici, 66% dintre români afirmând că au încredere mare și foarte mare în doctori. Un alt aspect important relevat de studiu este că 9 din 10 pacienți cu cancer se declară mulțumiți de medicul oncolog curant”, afirmă dr. Marius Geantă.

Rată redusă de penetrare a informației despre inovația în oncologie

În Uniunea Europeană, anul trecut, au fost aprobate 14 medicamente noi împotriva cancerului, fiind cel mai mare număr de molecule noi aprobate în oncologie într-un an, din istoria Agenției Europene a Medicamentului.

“Cu toate acestea, doar 1,6% dintre cei care au răspuns au indicat intervalul corect, aspect care arată un nivel redus al penetrării informației despre inovația în oncologie, la nivelul populației României, dar și un orizont de așteptare limitat în privința terapiilor noi, inovatoare, destinate cancerului. Mulți români pur și simplu nu știu și nu cred că dinamica dezvoltării medicamentelor în cancer este atât de intensă și în fiecare an se aprobă medicamente personalizate sau imunoterapii care au potențialul de a schimba destinul unui pacient cu cancer”, explică dr. Marius Geantă.

“Deși 84,8% sunt de acord că același tratament împotriva cancerului poate avea rezultate foarte diferite la pacienți cu diagnostic similar, doar puțin peste jumătate intre români afirmă că și-ar dori un tratament personalizat, aspect relevant pentru nevoia de a implementa programe de informare și educare menite să crească nivelul de înțelegere asupra bolii și a tratamentelor moderne, precum medicina personalizată sau imuno-oncologia. Cu cât un pacient sau un cetățean este mai informat asupra inovației în oncologie, cu atât este mai în măsură să-și ceară drepturile și să impulsioneze autoritățile pentru a asigura un acces continuu, extins și cost-eficient la inovația în oncologie”, afirmă dr. Marius Geantă.

Inovația pe care românii nu și-o pot permite

Mai mult de o treime dintre români au auzit de concepte științifice revoluționare, dar care sunt deja parte din realitatea terapeutică actuală din oncologie, precum medicina personalizată și imuno-oncologia. Aceste terapii sunt asociate, de către respondenți, cu costuri crescute, așa încât doar 16% afirmă că și-ar putea permite cu ușurință să acopere costurile tratamentelor moderne pentru cancer, în timp de 44% nu văd posibilitatea efectuării plăților necesare pentru un tratament inovativ.

“Datele confirmă încă odată rolul marcant pe care statul ar trebui să-l joace în asigurarea accesului pacientului cu cancer la cel mai înalt nivel de asistență medicală. În afară de compensarea medicamentelor noi, o altă posibilitate de a asigura un acces rapid la inovație, fără costuri din partea statului, este stimularea participării în studii clinice”, explică dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină (InoMed).

Numai că doar 6% dintre pacienții cu cancer din România declară că au luat parte la studii clinice cu medicamentele oncologice, pe fondul unui procent de 53% din populație care consideră că intrarea într-un studiu clinic oferă acces la tratamente de ultimă oră, mai bune decât cele existente.

Medicul Marius Geantă a mai spus că oamenii ar trebui să ştie că în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul imunoterapiei, care foloseşte tratamente speciale pentru stimularea sistemului imunitar al pacientului.

Experţii atrag atenţia asupra faptului că situaţia pacienţilor oncologici este deosebit de îngrijorătoare în Europa de Est, unde mortalitatea pentru numeroase cancere este mai mare decât media europeană. Astfel, în Polonia, mortalitatea cancerului pulmonar este de 83% (faţă de media de 56,4%), iar în România, mortalitatea cancerului de col uterin este de 14% (3,7% la nivel european).

În 17 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cancerul a devenit principala cauză de deces prematur, depăşind bolile cardiovasculare. Povara economică a cancerului în UE este estimată la 126 de miliarde de euro, din care costurile medicale directe reprezintă doar 51 de miliarde.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Despăgubiri record după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore

Despăgubirile pe care le vor plăti companiile de asigurări în urma prăbușirii podului Francis Scott Key din Baltimore ar putea să fie cele mai...

Despăgubiri record după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore

Despăgubirile pe care le vor plăti companiile de asigurări în urma prăbușirii podului Francis Scott Key din Baltimore ar putea să fie cele mai...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...
Ultima oră
Pe aceeași temă