Încălzirea vremii aduce un nou posibil pericol pentru români: virusul zika. La începutul anului ştirile legate de extinderea acestui virus făceau înconjurul lumii şi iată că, din nou, acest subiect revine în actualitate, după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un avertisment către Europa, de data aceasta. Mai exact, un nou raport OMS atrage atentia că şi ţara noastră se numără printre cele 18 state europene unde există un risc moderat ca virusul Zika să apară pe măsură ce se încălzeşte vremea, din cauza răspândirii speciei de ţânţar Aedes Albopictus, înrudit cu Aedes Aegypti, despre care şe ştie că transmite boala.
"Virusul Zika riscă să se răspândească în numeroase ţări europene, inclusiv în România", avertizează şi Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Epidemiilor, precizând că ţânţari din specia celor care transmit virusul Zika au fost depistaţi recent în nord-vestul Mării Negre, în Olanda şi pe Insula Madeira (Portugalia). “Există un risc de propagare a virusului Zika în regiunea europeană, un risc care variază de la o ţară la alta”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Zsuzsanna Jakab, care le-a cerut ţărilor cu risc mai mare să îşi consolideze capacităţile naţionale şi să prioritizeze activităţile care vor contracara o epidemie mai mare de Zika.
Astfel, potrivit OMS, există risc moderat ca virusul Zika, asociat cu microcefalia fătului, să apară în numeroase ţări europene: România, Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Malta, Monaco, Muntenegru, San Marino, Slovenia, Spania, Elveţia, Turcia şi Vatican.
Dr Joao Pires, directorul Departamentului de alertă şi operaţiuni rapide în Europa din cadrul OMS, a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că, în acest moment, statele europene atenţionate trebuie să ia o serie de măsuri de prevenţie pentru a limita răspândirea unor eventuale focare de îmbolnăvire. "Pe baza evaluărilor pe care le-am făcut, sunt 18 ţări în Europa, inclusiv România, care au primit un avertisment de risc moderat în privinţa apariţiei virusului zika. De aceea, am atenţionat guvernele statelor europene aflate pe listă să ia măsurile necesare pentru prevenirea şi controlul transmiterii virusului în ţările lor. Este vorba de patru direcţii principale de acţiune: control populaţiilor de ţânţari, inclusiv controlul vectorilor de transmitere a virusului, capacitatea specialiştilor de a confirma rapid cazurile de îmbolnăvire, printr-un diagnostic pus în 24 de ore, supravegherea clinică a cazurilor medicale şi a complicaţiilor bolii şi măsuri de avertizare a populaţiei în privinţa riscurilor de îmbolnăvire".
Dr Pires ne-a mai spus că, în prezent, este în lucru un sistem de evaluare a riscului de apariţie a virusului zika împreună cu ţările avertizate şi, în funcţie de aceste rezultate, se vor decide măsurile specifice de asistenţă în cadrul unei reuniuni regionale a OMS, care va avea loc în Portugalia, în perioada 22–24 iunie. Potrivit estimărilor făcute de experţi, statele europene cu cel mai mare risc de izbucnire a unei epidemii de Zika sunt Franța, Malta și Italia. De altfel, cel mai mare risc este localizat în zona insulei Madeira, dar și a coastei de Nord-Est a Mării Negre, regiunea dintre Federația Rusă și Georgia.
La rândul său, dr Cassandra Butu, reprezentantul interimar al OMS în România, ne-a declarat că există totuşi şi o vestea bună: România este că pe locul 13 din cele 18 state europene avertizate de OMS, în care locul întâi este riscul mai mare şi locul 18 este riscul mai mic: “Acest risc a fost calculat în funcţie de capacitatea ţării de a răspunde la această ameninţare şi de prezenţa ţânţarului şi a condiţiilor climaterice din ţara respectivă”. Totodată, același risc este mic, foarte mic sau inexistent în cazul a 36 de țări, în special din Europa Centrală, de Est și de Nord.
Recomandări OMS pentru autorităţile române
Dr Butu a spus că principalele recomandări pentru autorităţi vizează în primul rând, controlul ţânţarilor prin insecticide: „Aceşti ţânţari sunt cei care trăiesc mai mult prin jurul casei şi în apa stătută. De asemenea, măsuri de protecţie personală, folosirea acelor substanţe care se dau pe piele care îndepărtează ţânţari, utilizarea hainelor care să acopere o suprafaţă cât mai mare din corp, dar şi montarea unor plase anti-țânțari la ferestrele locuințelor. În cazul apariţiei simptomelor, se impune prezentarea la medic imediat. Sunt simptome asemănătoare cu o răceală uşoară: febră, înroşirea pielii”. Totodată, reprezentantul OMS spune că “raportarea cazurilor de îmbolnăvire cu virusul zika se va face în primele 24 de ore, cât mai rapid, la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţiile de Sănătate Publică. Acestea vor elabora în aceste zile o definiţie a cazului, în aşa fel încât tot personalul medical să fie în alertă şi să raporteze cât mai rapid un asemenea caz”.
Potrivit dr Cassandra Butu, medicii români ar trebui să fie în alertă de la începutul lunii iunie, “perioada în care începe sezonul când aceşti ţânţari pot să devină activi şi, bineînţeles, pe toată perioada verii. Autorităţile centrale şi locale pot să folosească insecticide, de asemenea, să comunice riscurile prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie – prin presă, prin comunicare directă între personalul sanitar şi pacienţi -, în aşa fel încât lumea să ştie la ce să se aştepte şi care sunt măsurile de prevenire şi ce să facă în cazul în care o să se întâmple ceva”. De asemenea, țările trebuie să își pregătească o capacitate de laborator să testeze pentru virusul Zika sau, dacă nu, să stabilească contacte cu laboratoare din alte țări pentru a realiza această testare.
3-4 milioane de cazuri, în America de Sud
OMS avertiza la începutul anului, în luna februarie, că virusul Zika, transmis în principal de ţânţari, se propagă "în mod exploziv" în America de Sud, unde în 2016 s-ar putea înregistra 3-4 milioane de cazuri. De la depistarea bolii pentru prima dată, în mai 2015, în Brazilia, virusul s-a răspândit în peste 20 de ţări, printre care se numără Brazilia, Bolivia, Paraguay, Mexic şi Venezuela.
În continuare, principala modalitate de transmitere este prin ţânţari. Au existat şi cazuri de transmitere sexuală, iar specialiştii spun că, deşi au fost foarte rare, trebuie ţinut cont şi de această eventualitate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii are un grup de lucru pe această temă şi studiază posibilitatea atât a unui control mai bun al ţânţarilor, cât şi de producere a unor vaccinuri eficiente, în condiţiile în care, de pildă, Statele Unite vor aloca peste un miliard de dolari pentru combaterea Zika.
Cât de gravă este infecţia cu virusul Zika?
Specialiştii au ajuns la concluzia că virusul este principala cauză a microcefaliei şi a altor afecţiuni ale nou-născuţilor, după ce au monitorizat, luni în şir, persoanele cu simptome de infectare. Mii de copii au fost diagnosticaţi cu boala, care duce la o dimensiune a capului mai mică decât cea normală şi împiedică dezvoltarea capacităţilor mentale.
Simptomele infecției cu virusul Zika constau în: febră, erupții cutanate, conjunctivită, dureri musculare, dureri ale articulațiilor, stări de rău și dureri de cap. Intensitatea manifestărilor este de obicei moderată și durează între 2 și 7 zile, precizează Organizația Mondială a Sănătății într-un raport despre virusul Zika. Diagnosticarea infecției cu virusul Zika se face printr-o tehnologie biochimică numită reacție de polimerizare în lanț, în timp real, și prin izolarea virală din probe de sânge. Ca terapie, experţii OMS recomandă odihnă suficientă, hidratarea corespunzătoare și administrarea de medicamente obișnuite antitermice și antialgice, care scad febra şi combat durerile.
Zika a fost descoperit în Uganda în 1947, dar a provocat foarte puţine epidemii până acum doi ani. În mod normal, virusul este răspândit cu preponderență în Africa, America de Nord, respectiv de Sud, Asia și zona Pacificului şi se transmite prin înțepătura țânțarului Aedes (țânțarul-tigru). Peste două miliarde de persoane trăiesc în aceste zone în care există riscul răspândirii virusului Zika, potrivit unui studiu care include hărţi detaliate prezentat de publicaţia eLife.
Oamenii de ştiinţă cred că virusul a ajuns în Brazilia prin intermediului unui turist când ţara a găzduit Cupa Mondială la fotbal. De la depistarea bolii pentru prima dată, în mai 2015, în Brazilia, virusul s-a răspândit în peste 20 de ţări, printre care se numără Brazilia, Bolivia, Paraguay, Mexic şi Venezuela. Studii recente susţin că, pe lângă tulburările neurologice şi malformaţii congenitale, ar exista legături între virusul Zika şi sindromul Guillain-Barre, care poate determina paralizie temporară.
