În zilele foarte călduroase de vară ştim că este important să ne hidratăm, pentru a suplini apa din corp, pierdută prin transpiraţie. Medicii ne recomandă să ne hidratăm corect, fără a aştepta apariţia senzaţiei de sete, consumând 1,5-2 l de lichide zilnic, adică aproximativ un pahar la 15-20 de minute, constând în apă, limonadă, ceai sau sucuri de fructe.
Însă, deşi este unanim valabilă pentru tot în lume recomandarea unui consum de 8-10 pahare de apă zilnic, nu se ştie exact care sunt bazele ştiinţifice ale acestui îndemn. Un nou index al "stadiului mediu de hidratare" aduce elemente de precizie în privinţa necesarului standard de lichide al organismului uman, supus stresului termic în perioadele caniculare.
Astfel, cercetătorii britanici de la Universitatea Loughborough au descoperit că indexul de hidratare este modelat de indexul glicemic, care măsoară reacţiile corpului la carbodiraţii din diverse tipuri de alimente. Este vorba de un sistem de măsurare al carbohidraţilor, pe o scală de la 0 la 100, în funcţie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahăr din sânge.
Apa, lichidul cu cel mai mic index de hidratare
Principiul de bază menţionat de experţii din Marea Britanie se referă la faptul că unele fluide se menţin în organism o perioadă mai mare de timp decât altele, aducând un plus de hidratare. De pildă, jumătate dintr-un pahar de apă este excretat prin urină după cel mult 60 de minute, în contextul unui consum standard de 8 pahare/zi. Totodată, s-a constatat că alte tipuri de alimente, cum ar fi laptele, iaurtul sau diverse sucuri de fructe (sucul de portocale fiind în topul listei) au un index de hidratare mai mare decât apa.
De menţionat în context că soluţiile orale de rehidratare şi băuturile sportive sunt concepute după o formulă care combate efectele deshidratării excesive, cum ar fi diareea cronică, datorită electroliţilor din compoziţie, în principal sodiu şi potasiu. Studiile au demonstrat că această metodă de rehidratare face mai uşoară activitatea rinichilor, comparativ cu un consum excesiv de apă.
O altă constatare surprinzătoare a experţilor este că sucurile răcoritoare acidulate, chiar dacă sunt blamate de nutriţionişti din cauza aportului crescut de zahăr şi conservanţi, se pare că au un efect similar cu cel al apei în privinţa indexului de hidratare. Iar cofeina, chiar dacă este diuretică, poate fi acceptată în cantităţi reduse – concluzionează şi oamenii de ştiinţă de la Institutul European pentru Hidratare. Ei recomandă, de asemenea, un consum sporit de legume şi fructe, supe şi chiar îngheţată.
Specialiştii spun că cel mai bun indicator al stării de hidratare a organismului este culoarea urinei. În mod normal, aceasta ar trebui să fie galben deschis şi limpede, dar dacă are o culoare închisa atunci este semnalul de alertă că nu am consumat suficiente lichide.
Pericolele deshidratării
Atunci când indicele de confort termic depăşeste pragul critic, senzaţia de sete poate fi confundată cu senzaţiile de oboseală sau foame, şi asta pentru că, din cauza stresului termic, creierul transmite semnale confuze. 75% din greutatea corpului nostru este constituită din apă, iar pierderea unei cantităţi importante prin transpiraţie şi urină provoacă deshidratarea, care cel mai adesea se manifestă prin: urină concentrată, de culoare galben închis, gura uscată, ameţeli şi slăbiciune, tahicardie, crampe musculare, stări de vomă, tulburări de vedere şi ochi uscaţi.
5 pericole ale consumului de bere rece pe caniculă
În zilele cu avertizare meteo de caniculă medicii recomandă evitarea băuturilor cu conţinut ridicat în cofeină, dar şi a băuturilor alcoolice, pentru că, de pildă, berea ne răcoreşte pe moment, însă ulterior ne moleşeşte şi ne face să cădem în plină stradă. "Mulţi pacienţi ajunşi la urgenţe în aceste zile toride au refuzat să creadă că două-trei beri sau chiar mai multe pot avea consecinţe dramatice atunci când este foarte cald" – atrage atenţia dr Tudor Ciuhoradu. El punctează cinci pericole ale consumului de alcool pe căldura:
1. Poate fi letal. Alcoolul este responsabil de 50% dintre decesele violente la adolescenți și adulţi din această perioadă;
2. Te încălzeşte şi îţi afectează termoreglarea. Răcirea bruscă iniţială a organismului este urmată de generarea de căldură şi de vasodilataţie având drept consecinţă accentuarea senzaţiei de căldură şi perturbarea mecanismelor de termoreglare;
3. Te deshidratează. Efectul diuretic vulnerabilizează organismul şi îţi diminuează capacitatea de a compensa efectele căldurii;
4. Îţi alterează capacitatea de reacţie la pericol. Vederea, vorbirea, viteza de reacţie, reflexele şi echilibrul precum şi starea de conştienţă sunt afectate iar alterarea statusului neurologic predispune la expunerea prelungită la soare sau temperaturi crescute;
5. Nici aportul caloric şi de ftataţi nu e de neglijat. Berea blondă cu o concentraţie de 5% are în medie 42 kcal la 100 ml iar cea brună la aceeaşi concentraţie 37 kcal la 100ml, iar dacă e mai tare, de 7%, ajunge şi la 48 de kcal Extremele sunt reprezentate de berea nefiltrată cu 52 kcal la 100 ml şi cea fără alcool cu 26 kcal. Radlerul se situeză caloric între berea brună tare şi berea blondă cu cele 45 de kcal la 100 ml. Tineţi cont că lumina şi radiaţiile ultraviolete degradează berea aşa că se recomandă consumul celei îmbuteliate în sticle închise la culoare şi nu a celei din recipiente de plastic din care berea extrage mai uşor ftalaţii cu risc cancerigen.
