O nouă descoperire a oamenilor de ştiinţă prezintă în premieră modul în care diabetul de tip 1, insulino-dependent, poate distruge sistemul imunitar al persoanei bolnave şi lansează noi ipoteze de lucru pentru găsirea unui tratament eficient pe termen lung. Este vorba de un amplu studiu, realizat pe un lot de 4000 de subiecţi de către experţii de la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins şi publicat în publicaţia de specialitate "Journal of Immunology".
Profesorul Grant Morahan, directorul Centrului de cercetări în diabetologie, a precizat că studiul a scos în evidenţă faptul că, spre deosebire de multe alte boli genetice, genele care care produc diabetul de ti 1 nu intervin în schimbarea proteinelor: "Unele boli genetice, de exemplu fibroza chistică, sunt cauzate de o mutaţie specifică a unei gene care are loc atunci când apare o proteină cu deficienţe. Aceste tipuri de boli sunt catalogate drept boli genetice simple. Însă nu este şi cazul bolilor genetice complexe, cum este de pildă diabetul".
El a mai spus că cercetările grupului de experţi pe care îl conduce sugerează că tratamentul eficient în acest caz implică reglarea răspunsului întregului sistem imunitar, nu doar a unei părţi din acesta: "Acest studiu ne arată că tipurile de răspunsul la nivelul sistemului imunitar pot fi regăsite si în cazul altor maladii, precum cancerul, diabetul de tip 2 sau afecţiunile cardiovasculare".
Diabetul zaharat este frecvent asociat cu afectarea imunității și o predispoziție mai mare la infecții. Astfel, la diabetici, deficienţele sistemului imunitar sunt înnăscute, și nu dobândite. Însă, un tratament eficient care ţine sub control diabetul zaharat ameliorează şi funcția celulelor din sistemul imunitar, în timp ce valorile mari ale glicemiei cresc virulența și rezistența microorganismelor patogene, precum candidoza. Această influenţă se explică prin faptul că anumite medicamente antidiabetice au și efecte de modulare imunitară cu stimularea capacității de apărare a organismului împotriva infecțiilor.
Specialiştii recomandă pacienţilor cu diabet de tip 1 ca, pe lângă tratamentul cu injecţii zilnice cu insulină, să menţină un stil de viaţă cât mai sănătos şi o alimentaţie corectă, bazată pe o dietă în care carbohidraţii să fie distribuiţi pe parcursul întregii zile pentru a preveni creşterile glicemice bruşte, iar consumul de fructe şi legume verzi să fie constant.
Principalii factori care slăbesc capacitatea de luptă a sistemului imunitar
– mâncarea procesată (responsabilă de îmbătrânirea prematură şi slăbirea sistemului imunitar);
– grăsimile saturate (majoritatea se găsesc în alimentele de origine animală);
– grăsimile polinesaturate (dezvoltă boli autoimune, favorizează cancerul şi au un efect advers asupra sistemului imunitar);
– consumul excesiv de zahăr şi înlocuitori (poate bloca acţiunea globulelor albe ale sistemului imunitar);
– dieta hipercalorică (animalele hrănite cu mai puţine calorii au un sistem imunitar cu o treime mai puternic decât animalele normale);
– proteinele animale (acestea predispun la apariţia culturilor de paraziţi intestinali, care se hrănesc din deşeurile rezultate în urma digerării proteinelor din carne);
– stresul cronic (efectul imediat şi pe termen lung al unui nivel crescut al cortizolului, hormonul stresului, este reducerea volumului glandei timusului, un element cheie pentru imunitatea organismului);
– antibioticele (suprimă sistemul imunitar, pentru că distrug nu doar bacteriile, ci şi flora intestinală saprofită, afectând grav digestia şi asimilarea substanţelor nutritive).
