9.1 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialInterviu cu profesorul Ion Dafinoiu: Hipnoza are la bază teorii INCONTESTABILE

Interviu cu profesorul Ion Dafinoiu: Hipnoza are la bază teorii INCONTESTABILE

Profesorul Ion Dafinoiu este unul dintre cei mai reputați psihologi din România. Decan al facultății de profil din Iași, el a participat zilele trecute la Cluj la Conferința de Hipnoză, care îi reunește pe profesioniștii din domeniul psihologiei care recurg și la acest arsenal de tehnici pentru a-și ajuta pacienții. Profesorul Ion Dafinoiu a acordat un interviu „României libere“, în care vorbește despre hipnoză și despre miturile dezvoltate în jurul acestei tehnici.

În primul rând, vreau să vă întreb de ce hipnoză? Este cu adevărat o metodă științifică? Întreb aceste lucruri pentru că știți foarte bine că, în România, după căderea comunismului, au apărut tot felul de șarlatani, care au pretins că practică hipnoza…

Ion Dafinoiu: Sigur, la ora actuală, hipnoza are la bază un corp de idei științifice și teorii valide incontestabile. 

Dar cum explicați miturile legate de hipnoză?

I.D.: Este adevărat că în jurul hipnozei s-au dezvoltat o serie de mituri. De pildă, unul dintre mituri este cel al controlului total. Din cauza asta, oamenii evită să fie hipnotizați, gândindu-se că în timpul transei ar putea să se angajeze în comportamente pe care în alte condiții nu le-ar face. Un alt mit ar fi, de pildă, regresia în vieți anterioare sau un alt mit se referă la faptul că transa hipnotică ar putea să activeze resurse extraordinare, că oameni în transă ar putea să aibă percepții extrasenzoriale sau ar putea să fie capabili de lucruri cu totul și cu totul speciale. După cum vedeți, sunt unele mituri pozitive, dar sunt și mituri negative.

Acum, revenind mai precis la prima dumneavoastră întrebare, sigur că nu numai în România, ci și în alte colțuri ale lumii sunt o serie de personae care nu au nimic de-a face cu știința și care spun că fac hipnoză în condițiile în care nu fac nimic altceva decât un spectacol de circ, pentru că știți că practică și ceea ce se numește hipnoză de estradă. În același timp, trebuie să vă spun că hipnoza este o tehnică, deci nu neapărat un sistem terapeutic. 

Ce este transa hipnotică

Atunci cum ați defini transa?

I.D.: Eu aș define transa drept o expresie a unei relații terapeutice speciale, bazată pe încredere, pe investiția de încredere și putere în terapeut. Practicând hipnoza, noi facilităm schimbarea în sensul că ajutăm persoana să treacă de la un autocontrol dominant conștient la un autocontrol dominant inconștient. Să mă explic… De pildă, vin pacienți la mine și-mi spun: domnule doctor, nu pot să dorm. Credeți că ar trebui să învăț eu oamenii să doarmă? Ei știu deja! Le și spun: în momentul în care v-ați născut, mai mult dormeați decât erați treaz! Dumneavoastră aveți softul pentru somn, dar e virusat de câteva îndoieli importante în legătură cu propria persoană și aceste îndoieli vă determină să vă controlați somnul, vă străduiți să adormiți! Păi, și când te străduiești să adormi, nu mai adormi. Și atunci, el poate învăța în transă să lase corpul să facă ceea ce știe cel mai bine, să actualizeze aceste resurse. Apropos de tulburările sexuale: credeți că pot eu învăța un bărbat să intre în erecție? El știe deja, dar de ce are problema? Pentru că vrea să își controleze voluntar acest comportament. Or, transa îl ajută să lase corpul să facă ceea ce știe cel mai bine să facă.

Una dintre componentele transei este relaxarea, iar relaxarea este baza în tratamentul oricărei tulburări anxioase, pentru că relaxarea este incompatibilă cu anxietatea. Oamenii învață să se relaxeze sau să își autoinducă o transă, atunci pot să își managerieze mult mai bine o serie de tulburări anxioase.

Sunt foarte multe cercetări care demonstrează eficiența hipnozei în terapia depresiei, anxietății, tulburărilor sexuale, tulburărilor de comportament alimentar, în abordarea adicțiilor de tot felul, de tutun, de alcool, de droguri. De cele mai multe ori, hipnoza este combinată cu alte tehnici. Ceea ce propune asociația noastră este, mai degrabă, o perspectivă de tip integrativ. Chiar acum am prezentat colegilor mei o conferință despre îmbinarea tehnicilor hipnotice cu interviul motivațional, de pildă, dar vorbim și despre combinarea hipnozei cu terapii de tip cognitiv-comportamentale și cu elemente de Gestalttherapie.

Școala românească de psihologie a trecut printr-o perioadă grea în timpul comunismului, când apologeții lui Marx considerau această știință drept o superstiție burgheză, iar mari savanți români, precum profesorul clujean Nicolae Mărgineanu, recunoscuți la nivel mondial, înfundau închisorile comuniste. Există din acea perioadă o anumită reținere a românilor față de mersul la psiholog?

I.D.: Aș vrea să vă spun că deja percepția publicului față de psihologie și față de psihoterapie este în schimbare. Însă reținerea de a merge la psiholog nu se datorează doar psihologiei sau psihoterapiei. Vedeți, problemele psihologice au un foarte mare impact asupra imaginii noastre publice. Mai ușor recunoaștem că ne doare capul, că ne-am fracturat genunchiul și imaginea noastră nu are de suferit din cauza asta. Dar mai greu recunoști că îți vine să plângi din nimic, că te sperii și de umbra ta, că ai probleme cu potența sau că în momentul în care întâlnești o persoană necunoscută nu mai poți să scoți nici un cuvânt.  

Cele mai citite

Consecințele unui linșaj mediatic

Lapidarea doctorului Cătălin Cârstoiu în piața publică este cea mai clară radiografie a societății românești. Nimeni din breasla medicală nu i-a sărit în apărare,...

Simona Halep s-a retras oficial de la Madrid! „Experienţa îmi spune să nu mă grăbesc”

Simona Halep a anunţat că s-a retras de la turneul WTA 1.000 de la Madrid, care va avea loc în perioada 23 aprilie-5 mai. „Din...
Ultima oră
Pe aceeași temă