Toate partidele au promis construirea de spitale, deși datele concrete arată că avem destule unități sanitare și suntem pe primul loc la numărul de internări în UE. În marile spitale de stat de la noi încă rişti să te îmbolnăveşti mai rău sau chiar să-ţi pierzi viaţa din cauza infecţiilor nosocomiale, a viermilor şi gândacilor, a frigului sau a lipsei cadrelor medicale şi a medicamentelor.
Exodul continuu al doctorilor sau lipsa dotării corespunzătoare a unităţilor sanitare are, paradoxal, o rezolvare: construirea de noi spitale. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, pare decis să pună în aplicare promisiunile electorale ale PSD şi anunţă deja un plan ambiţios în acest sens. El a declarat că, pe lângă construirea spitalului republican din Capitală şi cele opt regionale, prin programul de guvernare ar urma să fie modernizate cel puţin 15 spitale judeţene, 150 de ambulatorii şi 25 de unităţi de primiri urgenţe.
România deține deja peste 56.000 de unităţi sanitare: spitale, cabinete şi clinici de specialitate, farmacii şi laboratoare de analize. Conform datelor Institutului Național de Statistică, 75% din acestea sunt private. În total, ţara noastră are peste 500 de spitale, cu mult peste media europeană, -fiind chiar pe primul loc în statistici la numărul de internări, chiar şi în condiţiile în care, în 2010, Guvernul Boc a desfiinţat (pe hârtie) 67 de unități.
La ce folosește -acreditarea unităţilor sanitare
Din acest an va începe un nou ciclu de acreditare a spitalelor din România, pentru perioada 2017-2021, de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), instituţie aflată în subordinea Guvernului. Aceste activităţi vor fi făcute la nivel naţional de către 164 de evaluatori activi. Acreditarea este un proces necesar atât pentru unitățile de stat, cât și pentru cele private, care vor să intre în relații contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate, confirmând faptul că o unitate medicală dispune de resursele și de competențele profesionale necesare pentru a acorda îngrijiri medicale în specialitățile pe care le are în structură. Pacienţii pot afla despre faptul că o unitate medicală este sau nu acreditată de pe site-ul ANMCS, de pe site-ul spitalului respectiv sau din Monitorul Oficial.
Demagogie politicianistă
Dr. Dan Pereţianu, preşe-dinte al Camerei Federative a Medicilor în perioada -1998-2010, mărturiseşte pentru „România liberă“ că “între 1994 şi 1995, am participat la Primul Curs de Management în Sisteme de Sănătate organizat în Baza Legii 79 din 1991. Finanţator a fost Banca Mondială. Baza teoretică a acţiunii a fost Raportul “O Românie sănătoasă”, finalizat în mai 1993 de un colectiv britanic coordonat de la King’s College de prof. Ritchard Brasil. Cursul a fost “patronat” de preşedintele Ion Iliescu şi deschis de ministrul Sănătăţii, prof. Iulian Mincu. Organizator a fost prof. Dan Enăchescu, pe atunci director al Primului Institut de Management în Sisteme de Sănătate, înfiinţat prin aceeaşi lege.
Medicul Dan Pereţianu aminteşte că acel curs a fost ţinut de mari experţi în domeniu de la facultăţi celebre din Montreal, New York, Ierusalim şi Londra. Profesorul Raynald Pineau din Montreal, şeful Cate-drei de Management pentru Sisteme de Sănătate, a făcut o remarcă extrem de actuală şi după mai bine de 23 de ani. “Dacă veţi vedea sau auzi un politician care vă va spune că vrea să construiască un spital la voi în oraş (sau regiune) să ştiţi că acela este un corupt, ignorant sau prost intenţionat. Ţara dvs. nu are nevoie de spitale noi. Aveţi destule. De cele mai multe ori, astfel de anunţuri sunt fie pentru a scoate bani din studii de fezabilitate fără finalizare, fie populiste, în scop demagogic”, a menționat Raynald Pineu.
Este evident, fie demagogie, căci nu este nevoie de aşa ceva, fie corupţie – pentru a mai deturna nişte bani fără finalitate, crede Dan Perețianu.
„România NU are nevoie de nici un spital, mai ales acum când au apărut încă 125 de spitale noi private în locurile unde se plănuieşte a se mai construi 8 spitale. În regimul comunist, între anii 1967 şi 1973, au fost construite peste 30 de spitale mamut, în toate capitalele de judeţ, precum şi în unele municipii industrializate, toate cu circuite specifice sanitare, după acelaşi model: spitale mari, cu multe paturi (1.000-1.200, la origine) şi mulţi doctori. Unde mai este lipsă de spitale prin România? Nicăieri. Tema modernizării, dotării, personalului, repartizării în teritoriu a medicilor sunt alte teme care nu au de-a face cu construcţia de spitale!”, a menționat dr. Dan Perețianu, fost președinte al Camerei Federative a Medicilor.
