Deşi în 16 martie se împlinesc 45 de zile calendaristice de la publicarea legii antifumat în Monitorul Oficial, Ministerul de Interne a anunţat că legea intră în vigoare doar din 17 martie. România devine, astfel, al 18-lea stat din Uniunea Europeană care interzice fumatul în spaţiile publice închise, iar specialiştii spun că avem una dintre cele mai dure legislaţii în domeniu din Europa.
Statistici. Câți români se bucură că fumatul e interzis în spațiile publice
Aproape 80% dintre românii din mediul urban (78%) sunt de acord cu Legea interzicerii fumatului în spațiile publice, care urmează să intre în vigoare la data de 17 martie, arată un studiu realizat de o companie de consultanță în marketing. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre românii din mediul urban, care utilizează Internetul, susțin că vor continua să iasă în oraș cu aceeași frecvență ca până acum.
Potrivit studiului realizat de iSense Solutions, nefumătorii sunt de acord, într-o proporție de 92%, cu legea împotriva fumatului în spațiile publice. În România, un fumător consumă, în medie, 12 țigări pe zi, în condițiile în care 90% dintre persoanele care s-au declarat ca fiind fumătoare au afirmat că fumează maximum un pachet pe zi, arată studiul. Cel mai mult fumează persoanele din categoria de vârstă 35-44 de ani (în medie, 15 țigări/zi).
De asemenea, bărbații fumează mai mult decât femeile (14 versus 11 țigări pe zi). Mai mult decât atât, persoanele căsătorite sau care se află într-o relație fumează mai mult decât persoane celibatare (13 țigări versus 10 țigări zilnic). În ceea ce privește preferințele fumătorilor, 84% dintre aceștia fumează țigări normale, fără arome. Alți 16% aleg țigările mentolate și 5% cele cu alte arome. De asemenea, 6% dintre fumători preferă tutunul rulat și 5% țigările electronice.
Beneficiile legii, în opinia specialistului
Dr. Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului naţional STOP-FUMAT a explicat pentru cititorii România Liberă că adoptarea acestei legi era necesară, iar ţara noastră devine al 94-lea stat al lumii care face acest pas important, în condiţiile în care “fumatul pasiv este o reală problemă de sănătate publică”. În plus, patru români mor în fiecare oră din cauza fumatului, iar 50% dintre fumătorii de acum vor muri de boli legate de fumat dacă nu renunţă.
“Efectele fumatului nu se văd imediat, ci pe termen mediu, în 3-5 ani. Deci este dificil să evaluăm acum ce se va întâmpla cu prevalenţa anumitor boli, însă strict din punct de vedere al numărului de persoane care fac infarct miocardic sau accident vascular cerebral şi ajung la spital sau a numărului de copii care fac astm, lucrurile sunt clare, şi anume aceste cifre scad considerabil după ce se interzice fumatul în locurile publice”, a declarat dr Ciobanu.
Medicul a mai spus că nici alternativa ţigărilor electronice nu este una sănătoasă pentru că “producătorii ţigărilor electronice nu sunt obligaţi să facă publice datele referitoare la conţinutul acestor tigări şi mai ales la conţinutul aburilor, al vaporilor ţigărilor electronice, atunci noi, ca oameni de ştiinţă, trebuie să studiem şi să vedem ce este în aceşti vapori. Însă, de pildă, cercetătorii au descoperit recent un conţinut foarte mare de formaldehidă, alţi experţi au descoperit la fel cantităţi foarte mari de alte substanţe cancerigene. Niciodată nu vom putea spune că în aceşti vapori sunt mai multe substanţe decât în fumul ţigărilor normale, dar, pe de altă parte, trebuie să ne gândim că sunt substanţe toxice de care organismul nostru nu are nevoie şi de care ne putem lipsi fără nici o problemă. Deci nu există ţigări sănătoase, toate ţigările te imbolnăvesc, unele mai repede, altele mai încet”.
Statisticile oficiale indică faptul că, anual, îşi pierd viaţa din cauza acestui viciu 33.000 de români, ceea ce înseamnă 89 de decese în fiecare zi. Departe de a fi mituri, există o serie de beneficii demonstrate ştiinţific după renunţarea la fumat. Astfel, de fiecare dată când trec mai mult de 20 de minute de la ultimul fum, tensiunea arterială a fumătorului scade la valorile normale. În plus, până dimineaţa, în cele 8 ore de somn, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la jumătate, iar nivelul oxigenului ajunge la valori normale pe parcursul nopţii.
După un an, fostul fumător are cu 50% mai puţine şanse de a suferi un infarct
Dacă un fumător nu fumează 48 de ore, începe să se reducă riscul unui atac de cord, iar nicotina este eliminată complet din organism. Din cauza acestui fapt, cei care se lasă de fumat simt că le este cel mai greu să reziste tentaţiei de a-şi aprinde o ţigară exact la capătul celor 48 de ore de abstinenţă, întrucât organismul nu a scăpat încă de dependenţă, dar percepe lipsa totală a drogului şi, prin urmare, îl “cere” foarte insistent. Tot după 48 de ore de “nefumat” simţurile gustului şi al mirosului îşi revin la normal.
Peste încă 24 de ore de la primele 48 (peste 72 de ore) proaspatul nefumător va simţi că are mai multă energie. De asemenea, tuburile bronhiale se relaxează. Între 2 săptămâni şi 10 săptămâni de la ultima ţigară circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte continuu. Dispare senzaţia de “picioare grele”, gleznele devin mai suple, anumite vene şi capilare devin mai puţin vizibile sub pielea picioarelor.
Peste aproximativ 3 săptămâni de la ultima ţigară dependenţa organismului de nicotină este complet depăşita, iar proaspătul nefumator poate fi sigur că nu va mai experimenta niciun simptom asociat sevrajului. Cu toate acestea, chiar şi un fum, care introduce în organism un pic de nicotină, trezeşte din nou dependenşa. Între 3 şi 9 luni de la renunţarea la fumat capacitatea pulmonară creşte cu 10%, fapt uşor de simţit de către fostul fumător prin îmbunătăţirea respiraţiei, creşterea rezistenţei la efort şi reducerea semnificativă şi chiar dispariţia tusei tabagice.
După primul an, fostul fumător are cu 50% mai puţine şanse de a suferi un infarct. Acest fapt, precum şi cele enumerate mai jos sunt constatate statistic. După 5 ani, din punctul inimii de vedere şi al riscului unui infarct, fostul nefumător devine exact ca cineva care nu a fumat niciodată. După 10 ani, fostul fumător va fi exact ca un nefumător şi în ceea ce priveşte riscul de a se îmbolnăvi de cancer pulmonar. După 15 ani de la ultima ţigară, fostul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând şi el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fumat niciodată.
Ghid de informare: Unde își mai pot aprinde fumătorii o țigară
Guvernul a publicat miercuri pe site un ghid de informare privind Legea antifumat, în care sunt prezentate locurile în care se poate fuma, obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise, dar şi sancţiunile care pot fi aplicate în cazul nerespectării legii. În document se precizează că “scopul principal al interzicerii fumatului în spaţiile închise de la locul de muncă şi în spaţiile publice închise este protejarea sănătăţii angajaţilor şi a cetăţenilor care se află în spaţiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun. Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează, deoarece facilitează oprirea fumatului, precum şi în cazul minorilor şi tinerilor, deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale în care se fumează şi în care debutează, de obicei, consumul de tutun”.
Citeşte şi: Legea anti-fumat ar putea fi modificată, la doar câteva zeci de ore înainte să intre în vigoare
Cât poate plăti un fumător prins cu țigara într-un loc nepermis
Fumatul va fi interzis în toate spaţiile închise de la locul de muncă, din cluburi, restaurante, spitale şi şcoli. Excepţie fac celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de tranzit din aeroporturile internaţionale. Persoanele fizice care încalcă legea riscă amenzi de la o sută la cinci sute de lei, iar cele juridice de la cinci mii la 15 mii de lei. Firmele pot primi şi sancţiuni suplimentare, până la suspendarea activităţii. Cei care vor să reclame încălcarea legii pot suna la numarul de telefon al poliţiei locale, nu la numărul unic de urgenţă 112.
Citeşte şi: Nu pârâți fumătorii la 112! Unde facem sesizări împotriva celor care încalcă legea
Liber la narghilea
Controversata lege 15/2016 nu interzice fumatul de narghilea, daca aceasta nu se prepară cu produse din tutun, ci numai cu arome. Astfel că proprietarii de cluburi, discoteci, restaurante-baruri, cazinouri şi săli de jocuri au mărit cererea de narghilele. În lege, se face o menţiune referitoare la ţigara electronică, precizându-se că este interzisă în mijloacele de transport în comun. Întrarea în vigoare a legii a declanşat o adevărată furtună de opinii pro şi contra în special în mediul virtual, unii fumători se simt discriminați, iar patronii de localuri se tem că se va alege scrumul de afacerile lor.
Lista spaţiilor închise în care fumatul este interzis:
– Baruri
– Discoteci
– Restaurante
– Cafenele
– Piscine
– Patinoar
– Spaţii închise de la locul de muncă (inclusiv balcoanele/terasele)
– Locurile de joacă pentru copii, chiar şi cele în aer liber
– Unităţi de învăţământ
– Unităţi destinate protecţiei şi asistenţei copilului
– Unităţi sanitare
– Curtea spitalelor, a şcolilor şi a primăriilor
– Mijloace de transport în comun
– Staţii de autobuz
