Au trecut mai bine de patru luni de când s-a anunțat noua listă a celor 21 de medicamente compensate şi gratuite care se acordă în cadrul programelor de sănătate și de-abia acum cele 17 protocoale şi ghidurile de prescriere au fost aprobate pentru a fi utilizate de către medicii care au în grijă pacienții cu boli grave, precum cancer.
Multe dintre medicamentele aflate pe această listă sunt pentru boli foarte grave, pentru cancer ovarian, mamar, colorectal etc., fiind aprobate în UE de mai mulți ani, unele chiar în 2007 sau 2012. O parte dintre acestea au fost aprobate să intre pe lista de medicamente gratuite şi compensate pe data de 27 iulie 2016 printr-o hotărâre de Guvern. În mod normal, ar fi trebuit să fie ulterior disponibile pacienţilor, însă acest lucru nu a fost posibil pentru că prescrierea se face pornind de la anumite protocoale, iar elaborarea lor trebuia făcută în urma unei dezbateri publice care a avut loc la mijlocul lunii octombrie.
Atunci, autorităţile au propus accelerarea procesului, după ce comisiile de sănătate au făcut amendamentele la protocoale pe baza a ceea ce au solicitat pacienţii şi companiile farmaceutice. În aceste condiţii, de-abia acum „forma finală a protocoalelor a fost aprobată şi trimisă la Monitorul Oficial“, după cum a precizat pentru „România liberă“ Valentin Popescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
Specialiştii afirmă însă că acest demers a întârziat mult, în condiţiile în care protocoalele şi ghidurile de prescriere a celor 21 de medicamente sunt vitale în special pentru pacienţii cu cancer, iar amânarea lor îi privează de accesul la tratamente inovatoare şi la dreptul la viaţă. Conf. dr Horia Bumbea, medic hematolog coordonator la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, a declarat pentru „România liberă“ că aceste medicamente lipsesc la ora actuală din ţară, deşi sunt necesare în mai multe patologii, inclusiv bolnavilor cu mielom multiplu care au nevoie de transplant.
„Este nevoie de molecule inovatoare care încă nu sunt disponibile în România. În plus, din păcate, chiar dacă aceste medicamente pot fi utilizate în ghiduri şi protocoale şi pentru alte indicaţii, acest lucru nu este posibil să fie şi decontat. Ar trebui să se găsească modalităţile prin care medicamente care lipsesc din România să poată să fie înregistrate şi incluse în Programul oncologic, de exemplu medicamente orfane chiar şi pentru boli rare, hematologice“, a precizat Horia Bumbea.
21 de noi denumiri comune
Noile medicamente introduse în lista celor prescrise compensat sau gratuit sunt molecule inovative destinate în principal tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice (12 molecule), cu mențiunea că 5 dintre acestea sunt medicamente orfane (asigură tratamentul bolilor rare, fără alternativă terapeutică). De asemenea, sunt introduse pe listele medicamentelor compensate și gratuite molecule destinate următoarelor arii terapeutice: scleroza multiplă, spondilita anchilozantă, diabet zaharat, boală pulmonară obstructivă cronică, fibroză pulmonară idiopatică, keratoză actinică, prevenirea bolilor cardiovasculare majore și angina pectorală cronică. Introducerea celor 21 de noi denumiri comune internaționale în tratamentele prescrise pacienților pe liste compensate și gratuite se face cu încadrarea în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate aprobat pentru 2016.
Cele mai noi alternative farmaco-terapeutice vor fi disponibile pentru următoarele patologii:
• oncologie: 11 protocoale terapeutice pentru neoplasm renal, neoplasm colorectal, neoplasm pulmonar, neoplasm ovarian, leucemii, mielom multiplu;
• neurologie: 1 protocol terapeutic pentru scleroză multiplă;
• cardiologie: 3 protocoale terapeutice pentru angina pectorală, prevenirea tromboemboliei venoase şi hipercolesterolemiei;
• pneumologie: 2 protocoale terapeutice pentru BPOC şi fibroză pulmonară.
