12.2 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăSpecialMedicamentele puteau fi cu 24% mai ieftine. Producătorii s-au opus, Guvernul a...

Medicamentele puteau fi cu 24% mai ieftine. Producătorii s-au opus, Guvernul a închis ochii

Un român plătește mai mult pentru aceleași medicamente decât un german, un belgian sau un bulgar pentru că majoritatea firmele producătoare de medicamente nu respectă legislația. Statul român închide ochii, privilegiind firmele și lovind în pacienți.

Timp de cinci ani, statul român a permis companiilor farmaceutice să realizeze venituri mai mari decât permite legea din vânzarea de medicamente prin nealinierea prețurilor la nivelul minim din 12 țări de referință din Uniunea Europeană. Totul a început în 2009, când legislația europeană a fost transpusă în cea românească și producătorii de medicamente au fost obligați să vândă medicamente în România la un preț mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț din oricare dintre următoarele state: Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania. Astfel, ordinul Ministerului Sănătății nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman propunea măsuri prin care pacienții români să aibă acces la medicamente la un preț mai mic în comparație cu alte țări din UE, având în vedere veniturile mai mici din România.

Un ordin ignorat

Ordinul, intrat în vigoare când ministru al Sănătății era Ioan Bazac, transpunea în legislația românească cerințele din directiva europeană nr. 89/105/CEE din 21 decembrie 1988.  Scopul său – de a asigura românilor medicamente  eliberate pe bază de rețetă la un preț care să țină cont de puterea lor de cumpărare – nu a fost niciodată atins.

În ultimii ani, foarte puține din cele aproape 6.000 de medicamante puse pe piață în România au respectat articolele ordinului 75. Astfel, producătorii nu au ieftinit medicamentele, unele foarte scumpe, necesare pentru tratarea unor boli grave.

Documentul stipula, printre altele, că “prețul se avizează pe o perioadă pentru o perioadă limitată de un an, calculată la data avizării. (…) Cu 60 de zile înainte de data expirării termenului de un an pentru care a fost aprobat prețul, deținătorul autorizației de punere în piață este obligat să transmită ministerului noua documentație de avizare a prețului, în vederea reavizării prețului de către minister.“ Actul normativ stipulează clar și sancțiunile aplicate producătorilor care nu își calculează prețurile în conformitate cu cerințele ordinului: “deținătorul autorizației de punere în piață va fi sancționat prin excluderea medicamentului respectiv din lista denumirilor comerciale ale medicamentelor de uz uman, pe o perioadă de un an.“ 

Diferență de 24%

Comparații ale prețurilor medicamentelor românești cu cele din cataloagele naționale din țările UE luate ca referință arată că un român plătește chiar și cu 24% mai mult pentru același medicament decât un bulgar, un belgian, un german sau un ungur.

De exemplu, medicamentul Pegasys, care tratează hepatitele B și C, produs de compania Roche Pharma AG Germany, are un preț de producător în România de 829,64 lei de lei cutia de 180 mcg, potrivit portalului Ministerului Sănătății, www.ms-preturi.ro, catalogul medicamentelor. În Bulgaria, prețul de producător al aceluiași medicament, aceeași cantitate, este de 634,33 lei, potrivit Consiliului Național al Prețurilor și Compensațiilor Produselor Medicinale din Bulgaria.

Un alt exemplu este medicamentul Humira, mai scump în România cu 19% decât în Ungaria. Astfel, medicamentul produs de Abbot Laboratories a fost vândut pe piața românească la un preț de 4.292 lei flaconul, în timp ce în Ungaria prețul a fost de 3.475 lei.

Aceste prețuri au putut fi practicate în România de companiile farmaceutice pentru că statul român, prin Ministerul Sănătății, nu a aplicat legea. Potrivit aceluiași ordin, ministerul ar trebui să facă publice sancțiunile aplicate, la adresa www.ms-preturi.ro, secțiunea Sancțiuni. Această secțiune nu există însă pe portalul respectiv.

Problema prețurilor prea mari ale medicamentelor de pe piața din România nu este una nouă, după cum o arată un raport realizat de compania de consultanță în domeniul sănătății NICE. Documentul, publicat în anul 2012, notează că „eforturile ar trebui direcționate inițial spre urmărirea unor prețuri mai bune“.

Ministrul Bănicioiu oferă amânări

Discuția despre prețul medicamentelor a revenit la începutul acestei săptămâni, atunci când ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a solicitat tuturor producătorilor de medicamente  ca, până la 10 martie, să actualizeze preţurile în conformitate cu legislaţia în vigoare, economiile făcute prin regularizare urmând a fi alocate pentru tratamente şi medicamente inovatoare. O cerere neobișnuită, mai ales dacă se are în vedere că același minister al Sănătății a trimis anul trecut unor companii membre ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente o adresă prin care solicita reviziurea prețurilor de producător pentru o serie de medicamente până la data de 15 ianuarie. Acest lucru arată că producătorii nu au ajustat prețurile până la 15 ianuarie, astfel că ministrul Bănicioiu a fost nevoit să le ofere un nou termen. Oficialii Ministerului Sănătății nu au răspuns însă întrebărilor „României libere“, referitoare la eventualele sancțiuni aplicate companiilor care au refuzat să-și alinieze prețurile, respectiv data la care acestea și-au actualizat ultima dată prețurile.

CNSAS: Reduceri de 20% la medicamente

Actualizarea preţurilor la medicamentele de uz uman, cerută încă de acum cinci ani, ar putea aduce reduceri de până la 20% la unele produse, a declarat ieri, pentru Mediafax, șeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea. 

„Acest lucru va reprezenta un beneficiu real pentru sistem. Practic, vom putea trata un număr mai mare de pacienţi cu aceleaşi costuri, iar diferenţa de bani pe care o vom economisi astfel o putem utiliza în sistem pentru tratamentele inovatoare“, a declarat Ciurchea.

Cum explică producătorii

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) nu a negat faptul că practică prețuri la medicamente mai mari decât în alte state.

“Prețul medicamentelor în România este comparat cu prețul altor 12 țări europene care au sisteme și politici de sănătate diferite de situația din România (altă cheltuială pe cap de locuitor, alt sistem de finanțare, de compensare a medicamentelor etc.) Astfel, în contextul unor noi scăderi de prețuri vom asista la o creștere a comerțului intracomunitar cu medicamente, activitate perfect legală, dar în detrimentul pacientului român care nu își va mai găsi medicamentele necesare. Totodată, numeroasele metode de reducere de costuri aplicate de autorități (taxa claw-back, înghețarea bugetului de medicamente la nivelului consumului din 2011, neintroducerea cu regularitate a tratamentelor inovative, legislația cost-volum la care discountul minim posibil este de 30%) devin nesustenabile pentru producătorii de medicamente inovative din România,“ amenință oficialii ARPIM.

În corespondenţa din trecut cu Ministerul Sănătăţii, ARPIM descrie reducerea de preţ prevăzută de Ordinul 75 drept voluntară. Aceștia susțin că unele medicamente ar fi mai ieftine în România, deoarece Ministerul Sănătății folosește o rată de schimb neactualizată. “Companiile membre ARPIM (n.r. – printre care regăsim Abbot, Bayer, Bristol-Myers, Janssen) respectă legislația în vigoare, iar în ceea ce privește prețul medicamentelor, producătorii de medicamente originale subliniază că în România prețul real este cu 29% sub prețul afișat în catalogul național al prețurilor, CANAMED (n.r. – Catalogul Național al Medicamentelor). Acest procent este determinat și de neactualizarea ratei de schimb utilizată în calcularea prețului de referință pentru medicamentele compensate care este înghețată la nivelul anului 2012 (4,26 Ron/Euro). Nici o altă industrie nu lucrează cu statul pe baza unei rate de schimb fixe și este greu de conceput într-o economie de piață un astfel de dezechilibru: pe de o parte, există un curs de schimb stabilit liber, iar pe de altă parte autoritățile statului impun un curs fix pentru anumite categorii de produse“, ne-a transmis directorul de comunicare al ARPIM, Oana Igrișan.

Și repezentanții companiei farmaceutice Bristol-Myers Squibb contestă metoda de calcul impusă de minister: “Dacă veți faceți un calcul simplu, veți vedea că reiese o diferență de 4% din cursul de schimb, ceea ce arată că medicamentul nostru Baraclude este mai ieftin decât cel similar din Bulgaria“, au precizat reprezentanții companiei.

Compania Abbot Laboratories nu are pe site-ul oficial date de contact pentru România, iar la numărul de pe portalul janssen-romania.ro nu a răspuns nimeni. La compania Bayer “colega“ care se ocupă de asemenea informații nu era disponibilă. De asemenea, am trimis întrebările pe e-mail către compania Roche, dar nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.   

Cele mai citite

Josep Borrell insistă pentru ca țările UE să ajute Ucraina cu sisteme antirachetă

Ţările Uniunii Europene trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ale cărei oraşe sunt supuse atacurilor Rusiei, a...

Josep Borrell insistă pentru ca țările UE să ajute Ucraina cu sisteme antirachetă

Ţările Uniunii Europene trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei, ale cărei oraşe sunt supuse atacurilor Rusiei, a...

UE a decis noi sancțiuni împotriva industriei de armament a Iranului

Uniunea Europeană(UE) a decis miercuri să impună noi sancţiuni împotriva Iranului, ce vizează producătorii de drone şi rachete după atacul asupra Israelului, liderii europeni...
Ultima oră
Pe aceeași temă