11.700 de medici de familie. Atât are România la ora actuală, într-o ţară în care sistemul de sănătate este pe butuci de un sfert de veac, iar decidenţii încearcă să cureţe pădurea de uscături cu penseta. Şi pentru că în toată lumea doctorul de familie este cel care are grijă nu doar de un pacient, dar şi de mama, soţia, copilul, fratele acestuia, dar mai ales de o comunitate întreagă, de 6 ani, pe 19 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Medicului de Familie.
Cât câştigă un medic de familie?
Pentru fiecare om sănătos de pe listă, medicul primeşte de la Casa de Asigurări de Sănătate 4 lei/lună, indiferent dacă persoana aflată pe lista sa vine sau nu la consultaţie. Pentru serviciile medicale oferite, un medic primeşte finanţare separată de la CNAS, punctul valorează aproximativ 1,8 lei. În România, doctorii care acordă asistenţă medicală primară sunt sufocaţi de birocraţie, de protocoale terapeutice care se schimbă mult prea des şi au legate de stetoscopul pe care îl poartă de după gât o mulţime de temeri pentru ei, pentru pacienţii lor, dar şi pentru cei care vor veni din urmă.
Personal suficient, distribuţie inegală
"Nu numărul total al medicilor de familie este problema, ci repartiţia în ţară. O bună parte dintre ei, ca şi colegii din alte specialităţi clinice, se află în marile oraşe, în preajma marilor aglomerări urbane. În mod normal, dacă ar exista o repartiţie proporţională în funcţie de numărul de locuitori, ar acoperi într-o măsură civilizată – nu ca în ţări ca Germania sau Franţa, dar măcar ca în fostele ţări comuniste din Europa -, ar acoperi nevoile de asistenţă medicală în mod echilibrat” – a declarat pentru România Liberă dr Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România. El crede că “noul act normativ care prevede prelungirea activităţii medicilor chiar şi după vârsta de pensionare maid ă o bulă de oxigen sistemului, astfel încât să mai rămână 1000-2000 de medici, precum şi cei care intră în sistem să acopere în mai mare măsură nevoile de medicină de familie din ţară”.
Medicul de familie, gardianul sistemului medical
Dr Gheorghe Borcean mai spune că, într-o ţară europeană, cum este şi România, medicina de familie este o specialitate, nu mai este doar medicină generală, cum era odată, iar medicul de familie are rolul de gardian al sistemului medical, pentru că acolo se opresc acei pacienţi cu patologii diverse, care, altminteri ar aglomera spitalele, cabinetele din policlinici în mod inutil. Deci rostul lui este bine definit: este medicul de apropiere, medicul de vecinătate, care trebuie să cunoască familia, toate obiceiurile alimentare, statutul social al pacientului, antecedentele de boală familiale şi profesionale, să fie de fapt depozitarul informaţiei primare din sănătate în România.
Contractul-cadru, un măr al discordiei
La sfârşitul lunii martie, medicii de familie din toată ţara au fost la un pas de greva generală şi au protestat prin organizarea unor pichete, prin petiţii şi prin grevă japoneză faţă de problemele din sistem, dar şi faţă de lipsa unei finanţări adecvate a medicinei primare din România. Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr Rodica Tănăsescu declară pentru România Liberă că în luna iunie se va semna contractul cadru pentru asigurarea asistenţei medicale primare, care va începe la 1 iulie. Noul CO-CA avea câteva modificări, însă nu pe măsura aşteptărilor medicilor, respectiv validarea online a serviciilor medicale. "Din păcate, acest proiect nu rezolvă situaţiile în care platforma informatică nu funcţionează, pentru că se pune problema să nu mai fie o raportare lunară. Dar trebuie să se găsească soluţii care să protejeze medicii şi pacienţii pentru perioadele când sistemul informatic funcţionează greoi. Noi am avut o serie de întâlniri la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi am solicitat o serie de modificări ale Contractului cadru care se referă la sancţiuni aduse medicilor pentru vini care nu le aparţin, este vorba de imputări care s-au făcut şi se fac. Am mai făcut solicitări legate de protocoalele terapeutice, dar şi legate de investigaţiile pe care le poate recomanda medicul de familie".
Casa de Asigurări dă "asigurări" că sistemul va fi îmbunătăţit
Purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache, ne-a declarat că "trebuie făcută o distinctie intre sistemul informatic SIUI si sistemul cardului de asigurari de sanatate, CEAS, chiar daca cele doua sisteme sunt interconectate. In urma cu patru luni a existat o problema anuntata public de CNAS si remediata in scurt timp in functionarea sistemului cardului national de sanatate – insa aceasta problema nu a insemnat ca sistemul informatic SIUI a avut vreo intrerupere in functionare. Utilizarea sistemului informatic la nivelul furnizorilor de servicii medicale, (inclusiv a medicilor de familie), depinde insa atat de tipul, capabilitatile si modul de functionare a computerului respectiv, de aplicatiile informatice instalate pe computerul respectiv, cat si de calitatea conexiunii la internet a computerului respectiv, care la randul ei depinde de furnizorul local de servicii de net.
Din pacate, orice problema ivita pe parcursul datelor informatice intre utilizatorul local si SIUI este perceputa de furnizorii de servicii medicale – ei nefiind specializati in domeniul informatic – drept o problema in functionarea SIUI. In ceea ce priveste demersurile CNAS de imbunatatire a sistemului SIUI, cat si a altor aplicatii informatice precum CEAS, reteta electronica sau dosarul electronic de sanatate, acestea sunt permanente. In urma cu cateva zile, s-a incheiat perioada de depunere a ofertelor de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistemul informatic al Cardului Naţional de Asigurãri de Sãnãtate (CEAS) şi pentru Platforma Informaticã a Asigurãrilor de Sãnãtate (PIAS), iar CNAS a anunţat numele ofertanţilor inscrisi in cursa pentru contractele respective. Aceste contracte vor fi incheiate pe o perioada de trei ani, iar valoarea lor maximala poate fi de 18,8 milioane lei fãrã TVA, respectiv de 8,4 milioane lei fãrã TVA.
Birocraţia îmbolnăveşte România
Un medic de familie din mediul rural spune că actualul sistem informatic unic integrat (SIUI) este unul defectuos, ruginit, gândit prost, multe ore pe săptămână nu funcţionează: “Este o încărcătură de timpi de aşteptare, prelungeşte cozile la consultaţii, provoacă nervi şi nemulţumiri în rândul pacienţilor, este un act birocratic care îngreunează uneori la extrem activitatea în cabinetele medicale” – mărturiseşte dr Otilia Ţigănas pentru România Liberă.
Medicul arădean din localitatea Hăşmaş crede că “această supraîncărcare a activităţii noastre este o prosteală, nu aduce economii în sistem. Toată activitatea mea, ca medic, ar trebui să fie extrem de simplă şi clară, iar toată lumea ar avea de câştigat. Pentru asta este necesară renunţarea la tot felul de ghiduri şi diezi pentru prescripţii pentru reţete, de pildă. Însă schimbarea paroxostică, săptămânală a protocoalelor este o aberaţie, iar modificările legislative la foc automat sunt bulversante. Enorm de multă muncă este pe birocraţie. Parcă suntem hăituiţi într-o pădure". Aceeaşi problemă este reclamată şi de un doctor de familie din Bucureşti, care spune că activitatea medicilor este cumva sabotată de un sistem informatic care funcţionează cu sincope. Dr Rodica Sava susţine că, în principiu, consultaţiile medicale propriu-zise decurg normal, dar pacienţii sunt nemulţumiţi de timpul mare de aşteptare pentru eliberarea diverselor acte de la medicul de familie: trimitere, reţeţe, bilete pentru analize, avize ş.a. "Dacă SIUI merge bine, atunci ne putem încadra cu consultaţia în cele 15-20 de minute standard, dar dacă nu, o reţetă se poate valida între 20 şi 40 de minute sau nu se poate valida deloc în ziua respectivă".
Doctor Google, o alternativă?
În lipsa unor consultaţii rezonabile, blocate cu aşteptarea îndelung răbdătoare a validării serviciilor oferite prin intermediul cardului de sănătate, mulţi pacienţi tind să-şi completeze nevoia de informaţii despre diverse boli şi tratamente cu ajutorul celebrului motor de căutare pe internet, google. Este o informare adiacentă a pacientului care alterează actul medical – crede dr Ţigănaş, care spune că "Nu este ceva specific, legat de sistemul medical românesc, şi în Franţa oamenii îşi pun diagnostice de pe internet. Dar tentaţia de a face din google un medic poate face rău unui bolnav. Ar fi culmea să nu fie necesari anii noştri foarte mulţi de facultate şi de practică medicală şi printr-o simplă căutare pe google ai un răspuns la toate. Sigur că nu-i aşa. Nevoia de informaţii este bună, ajută la înţelegerea bolii, dar medicul este cel care decide investigaţiile medicale şi mai ales tratamentul. Mai ales că în mediul virtual sunt şi oferte necontrolate de diverse terapii înşelătoare şi periculoase. Medicul trebuie să aibă tact şi înţelegere făţă de astfel de pacienţi, să încerce să-i readucă în cabinet, nu arogant şi nu cu o atitudine de dascăl supărat".
