Numărul tinerilor care suferă de boli neurologice a crescut alarmant în ultimele două decenii, din cauză că aceştia duc o viaţă stresantă, nu au viaţă personală, mănâncă pe fugă, nu fac mişcare şi, mai ales, nu citesc, avertizează preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Dafin Mureşanu, citat de Medaifax.
"În ultimii 20 de ani numărul cazurilor de scleroza multiplă, neuropatiile periferice, boala Parkinson este în creştere şi la populaţia tânără. Dacă scleroza multiplă este considerată cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni, prezenţa la vârste mai tinere este un semnal de alarmă pentru specialişti. Şi accidentul cerebral vascular este o afecţiune întâlnită tot mai des la tinerii sub 30 de ani. În prezent peste 31% din numărul total de pacienţi cu accident vascular cerebral ischemic au vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani. Sunt aproximativ 20.000 de noi cazuri anual, în creştere de la 25 la sută faţă de 1990 ", a spus Dafin Mureşanu, la cea de-a IX-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Neurologie, organizată la Eforie Nord.
Potrivit acestuia, cauzele creşterii incidenţei acestor maladii neurologice în rândul tinerilor sunt: viaţa stresantă, timpul redus alocat vieţii personale, tendinţa de a mânca repede şi mai ales alimente fast food, relaţia laxă cu medicul de familie ce împiedică depistarea factorilor de risc cum ar fi tensiunea arterială, colesterolul şi glicemia crescute.
"De asemenea, tinerii uită să facă mişcare, şi nu mă refere aici să alerge după tramvai sau autobuz, şi un alt mare pericol este lipsa activităţii cognitive, adică a cititului, care este opusul privitului la televizor", a mai spus Mureşanu.
În cazul unora din acest boli, există şi o importantă componentă genetică. Factorii de mediu, precum expunerea la diverse substanţe chimice (pesticide, insecticide, substanţe organoclorurate), dar şi traumatismele cerebrale, pot favoriza apariţia acestor suferinţe, a mai spus preşedintele Societăţii Române de Neurologie.
Pe de altă parte, şi evenimentele negative au repercusiuni asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor.
"De exemplu, stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate sunt dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative. Dintr-o altă perspectivă, studii recente sugerează faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate în general", a mai spus Dafin Mureşanu.
