Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) a realizat prima analiză asupra accesului la medicamente inovatoare al pacienților cu cancer din România. Oncologia este domeniul cel mai dinamic din punct de vedere al cercetării și inovării, investițiile și preocuparea oamenilor de știință ducând la descoperirea unor modalități terapeutice din ce în ce mai eficiente și mai bine tolerate de către bolnavii cu cancer. “Statul român le propune pacienților cu cancer ceea ce pare a fi un joc de noroc, 7 din 62, în locul unei strategii de acces rapid la inovația în oncologie”, a precizat dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină
În perioada 2008 – 2015, Comisia Europeană a aprobat 62 de medicamente originale împotriva cancerului (tumori solide și hematologice) – sunt excluse așadar din calcul medicamentele generice aprobate prin procedură centralizată, dar și medicamentele care se folosesc pentru managementul efectelor adverse ale chimioterapiei (anemie, granulocitopenie etc).
Dintre cele 62, doar 7 medicamente se regăsesc în acest moment pe lista compensatelor din România: ofatumumab (leucemie limfocitară cronică), pazopanib (sarcom de țesuturi moi), everolimus (indicația pentru forme rare de cancer renal și al creierului), abiraterona acetat (cancer de prostată rezistent la castrare), brentuximab vedotin (limfom Hodgkin CD30+ recidivat sau refractar), crizotinib (cancer pulmonar care prezintă translocația ALK) și dabrafenib (melanom maling metastatic nerezecabil, cu mutația BRAF V600).
Conform unui studiu sociologic InoMed-IMAS, dat publicității la începutul acestei săptămâni, 75% dintre români consideră că durează prea mult ca un medicament nou descoperit să ajungă la pacienții din România. “Percepția cetățenilor români despre accesul la inovație se corelează perfect cu datele pe care le sintetizăm în această analiză. Statul român le propune pacienților cu cancer ceea ce pare a fi un joc de noroc, 7 din 62, nicidecum o strategie de acces rapid la acele medicamente care și-au dovedit capacitatea de a salva vieți în forme de cancer considerate până de curând incurabile, precum melanomul malign metastatic nerezecabil”, a declarat dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.
Studiu de caz: melanomul malign
Situație dramatică pentru pacienții români cu melanom malign metastatic: dintre cele 9 medicamente și combinații terapeutice aprobate în ultimii 5 ani în UE, unul singur este pe lista de compensate O parte dintre aceste medicamente sunt în proces de evaluare pentru includerea pe lista medicamentelor compensate în România, dar procesul este prea lent.
În perioada 2011-2015, Comisia Europeană a aprobat 3 medicamente personalizate (vemurafenib, dabrafenib, trametinib), 3 imuno-terapii (ipilimumab, nivolumab, pembrolizumab), un vaccin terapeutic (talimogen laherparepvec), la care se adaugă două combinații între aceste medicamente (trametinib+dabrafenib și ipilimumab+nivolumab). Dintre aceste 9 medicamente și combinații terapeutice absolut noi, aprobate în UE în ultimii 5 ani, pacienții români cu melanom malign metastatic nerezecabil au acces în acest moment doar la monoterapia cu dabrafenib.
“Cu 5 ani în urmă, supraviețuirea unui pacient cu melanom malign metastazat nerezecabil, oriunde în lume, nu doar în România, era estimată la 3-4 luni, de la momentul diagnosticului. Acum, în condițiile accesului la aceste tratamente noi, un pacient cu această formă avansată de cancer poate trăi câțiva ani, în literatura de specialitate fiind descrise supraviețuiri chiar de 10 ani. Din păcate, pacienții români cu melanom malign nu pot beneficia de tot acest avans al cercetării în domeniu, medicamentele, cu o excepție, nefiind incluse pe lista terapiilor compensate”, a precizat dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed). Acesta a explicat că foarte puțini români spun, conform sondajului InoMed-IMAS, că și-ar permite să acopere costurile tratamentului pentru cancer. De aceea, statul trebuie nu doar să contribuie, ci să conducă lupta cu cancerul a pacienților, facilitând accesul la terapiile care și-au dovedit eficiența în prelungirea sau chiar salvarea vieții ”.
