UPDATE: Sistemul PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) este nefuncţională de joi după-amiază, medicii neputând încărca datele privind serviciile medicale oferite pacienţilor.
De Ziua Internaţională a Sănătăţii, medicii români au continuat seria protestelor din ultima perioadă cu pichetarea sediului Ministerului Sănătăţii, solicitând un calendar clar în ce priveşte rezolvarea unor revendicări mai vechi: respectarea normelor europene privind condiţiile de muncă, majorarea salariilor şi rezolvarea deficienţelor sistemelor electronice cu care sunt obligaţi să lucreze.
Acţiunea de protest survine la doar câteva zile după ce medicii de familie au decis să nu elibereze la începutul lunii reţete şi trimiteri pentru consultaţii la specialişti, în condiţiile întârzierii semnării actului adiţional la contractul cadru privind serviciile de asistenţă medicală primară.
Cu această ocazie, medicii de familie au lansat o petiţie intitulată "Medicii şi pacienţii împreună – solidari pentru sănătate", în care se atrage atenţia că "sistemul de sănătate românesc răspunde în prezent prea puțin nevoilor pacienților, iar demnitatea breslei medicale este continuu încercată. Avem nevoie de transparență ! Pacienții nu primesc din contribuțiile la asigurările sociale de sănătate tot ceea ce le este necesar. Numeroase specialități medicale sunt deficitare în majoritatea zonelor României. Sistemele informatice, deși necesare, funcționează cu prea multe sincope, alterează calitatea actului medical și nu reduc birocrația sufocantă". Petiția va fi transmisă Ministerului Sănătății, Parlamentului și președintelui Klaus Iohannis.
Totodată, în document medicii propun un set de 10 soluţii pentru eficientizarea sistemului medical românesc:
1. Alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru Sănătate – acum sunt alocate doar 4,2%, mult sub media europeană de 7.2%.
2. Plățile directe suportate de pacient trebuie să nu depășească 15% din totalul cheltuielilor pentru sănătate. În România acestea reprezintă 19%.
3. Respectarea pacienților și a breslei medicale prin coerență și claritate în decontarea serviciilor medicale, reducerea timpului pierdut pentru obținerea documentelor și un acces adecvat la serviciile medicale.
4. Transparență în cheltuirea bugetului asigurărilor de sănătate, a banului public.
5. Stabilitate și predictibilitate legislativă – în prezent Legea Sănătății este modificată lunar.
6. Negocierea reală a Contractului-cadru și normelor de aplicare împreună cu reprezentanții medicilor și ai pacienților.
7. Facilitarea unei platforme de promovare a Sănătății cu scopul educării cetățenilor.
8. Audit extern al sistemului informatic al CNAS – Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate – și configurarea sa într-o formă integrată și funcțională.
9. Adoptarea și aplicarea Strategiei pentru dezvoltarea Asistenței Medicale Primare, realizată în anul 2012.
10. Aplicarea Strategiei Naționale de Sănătăte, adoptată în anul 2014 de Guvernul României, care nu este încă transpusă în legislație și practică sau în strategia fiscal-bugetară curentă.
Pe de altă parte, Ziua Mondială a Sănătăţii a fost marcată printr-o serie de evenimente, principalele fiind legate de tema aleasă pentru ediţia din acest an de către OMS, şi anume diabetul, urmărind să crească gradul de conștientizare și informare al populației despre această boală și a consecințelor pe care le implică. În același timp, demersul vizează și stabilirea de acțiuni eficiente în ceea ce privește prevenția, diagnosticul și îngrijirea persoanelor cu diabet, în contextul în care epidemia de diabet capătă o amploare din ce în ce mai ridicată. Astfel, în toată ţara s-au efectuat testări gratuite ale glicemiei, iar medicii au scos în evidenţă în declaraţii publice pericolele acestei maladii.
Ultimele date relevate de către Federația Internațională de Diabet arată că aproximativ 418 milioane de oameni din întreaga lume au diabet, iar alte 318 milioane se află la risc de a dezvolta această afecțiune cronică. Şi în România, aproape două milioane de persoane au diabet, jumătate dintre bolnavi primind însă tratament, după cum ne-a declarat prof. univ. dr. Maria Moța, membru în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului, care a precizat că „diabetul zaharat este o boală care se răspândește epidemic la nivel mondial, în special în țările în curs de dezvoltare. În 2015, diabetul a produs 5 milioane de decese, la nivel internațional. Acestea sunt doar câteva dintre semnele alarmante care ne conduc la inițiative precum seria de evenimente Problematica diabetului în România. Aceste evenimente sunt binevenite și necesare, amintindu-ne tuturor că lupta împotriva diabetului se duce prin informare constantă și măsuri concrete”.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2030, există pericolul ca diabetul să reprezinte cea de-a șaptea cauză de deces pe glob. „Faptul că, anul acesta, Ziua Mondială a Sănătății, pune în centrul dezbaterilor problematica diabetului zaharat, reprezintă o inițiativă importantă. Una dintre misiunile noastre, ale experților în sănătate, este cea de a înțelege cât mai bine ghidurile, tendințele și noutățile care apar pe plan mondial, pentru a le putea transfera în practica de zi cu zi. În acest sens, evenimentele care au loc între 5-9 aprilie anul acesta, în România, sunt relevante atât datorită implicării în cadrul lor a reprezentanților din toate sectoarele responsabile, cât și datorită volumului de informații care vor avea un impact pozitiv, sper eu, asupra opiniei publice și a gradului de cultură în domeniul diabetului zaharat”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de Onoare al Academiei Româneși Președinte de Onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
