Chiar dacă se situează în topul ţărilor cu cel mai înalt grad de poluare, România nu pare să aibă o preocupare foarte mare pentru a reduce această cotaţie ruşinoasă, dar mai ales periculoasă pentru sănătatea locuitorilor săi. Cel puţin la nivelul informaţiilor disponibile pentru publicul larg, în mediul online de pildă: comunicate de presă foarte vechi, numere de telefon nevalide şi lipsa unor recomandări specifice lasă impresia că România nu este prea îngrijorată de numărul mare de victime ale bolilor induse sau agravate de poluarea mediului. În plus, medicii susţin nevoia unor programe naţionale de prevenţie pentru aceste boli.
Pe site-ul Ministerului Mediului, Raportul privind situaţia hidrometeorologică şi a calităţii aerului în intervalul 23.05.2016, ora 08.00 – 24.05.2016, ora 08.00 relevă că "În domeniul aerului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului informează că, din rezultatele analizelor efectuate în intervalul 13-15.05.2016, în cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare, nu s-au constatat depăşiri ale pragurilor de alertă pentru NO2 (dioxid de azot), SO2 (dioxid de sulf), ale pragurilor de alertă și informare pentru O3 (ozon) și ale valorii limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (pulberi în suspensie cu diametrul <10 microni). În domeniul supravegherii radioactivităţii mediului Nu au fost semnalate evenimente deosebite. În ultimele 24 de ore, sistemul de monitorizare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti nu a semnalat depăşiri ale pragurilor de informare şi alertă".
Câte victime face poluarea
Un grup de organizaţii internaţionale cu responsabilităţi în mediul înconjurător şi sănătate a constatat că poluarea determină anual de 234 de ori mai multe decese premature decât conflictele. Astfel, un nou raport dat publicităţii de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu alte câteva institute cu activităţi în ce priveşte mediul înconjurător, reunite cu prilejul celei de-a doua Adunări a Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-2), atrage atenţia că mai mult de un sfert din copiii cu vârste mai mici de cinci ani din întreaga lume mor din cauza degradării şi poluării mediului. Cele 193 de state membre ONU urmăresc evaluarea actualei stări a mediului la nivel internaţional şi dezvoltarea unor orientări politice globale cu prilejul convenţiei care are loc în această săptămână în capitala Kenyei, la Nairobi.
De pildă, în anul 2012, 23% din totalul deceselor – estimate la aproximativ 12,6 milioane de persoane, au fost atribuite deteriorării condiţiilor de mediu, potrivit raportului. Poluarea aerului ucide şapte milioane de oameni anual, în timp ce peste 840.000 de oameni mor din cauza bolilor diareice, în contextul lipsei apei curate şi a igienei insuficiente. Peste 100.000 de persoane mor anual din cauza expunerii la azbest. ''Prin epuizarea infrastructurii ecologice a planetei şi prin creşterea impactului poluării, provocăm creşterea continuă a costurilor legate de sănătatea umană'', a avertizat directorul executiv al UNEP Achim Steiner.
Un alt raport publicat de Health and Environment Alliance clasa România în 2013 drept a al doilea stat cel mai poluant din Uniunea Europeană în privinţa centralelor pe cărbuni, ţara noastră fiind depăşită la acea vreme doar de Polonia la capitolul substanţe poluante eliberate în atmosferă de coşurile centralelor. La nivelul UE, acest factor de poluare era responsabil pentru 18.200 de moţi premature anuale, circa 8.500 de cazuri noi de bronşită cronică şi cu costuri de 42,8 miliarde de euro pe an – asociate în mare parte cu afecţiunile respiratorii şi cardiovasculare.
România a beneficiat recent de o suplimentare a fondurilor din partea Băncii Mondiale de 48 de milioane de euro pentru un proiect iniţial în valoare de 50 de milioane de euro pentru intensificarea investiţiilor şi a practicilor de management în vederea reducerii poluării cu nutrienţi din surse agricole, animale și umane în întreaga țară.
Avem nevoie şi de iarbă
În legislația europeană și care ar trebui să se regăsească pusă în aplicare în orice oraș din spațiul comunitar este trecut un indicator ce privește spațiile verzi pe cap de locuitor. Astfel, Bruxelles-ul consideră ca stare de normalitate existența a 26 de m² pentru fiecare locuitor. Mai mult, fiecare cetățean ar trebui să aibă acces la un parc la cel mult 15 minute de mers pe jos.
Marie-Eve Héroux, specialist al Centrului European pentru Mediu şi Sănătate din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din Bonn, a declarat în exclusivitate pentru România Liberă că spaţiile verzi hoacă un rol important în reducerea efectelor poluării, în special în zonele urbane, unde nivelul de noxe este foarte ridicat. "În ultimele săptămâni, OMS a prezentat mai multe rapoarte în care se menţionează faptul că, deşi se constată o ameliorate a calităţii aerului în Europa, există încă numeroase îngrijorări în privinţa expunerii populaţiei la diferiţi poluanţi atmosferici în diferite regiuni ale continentului. Dorim să menţinem calitatea aerului la un nivel cât mai înalt, pentru că expunerea îndelungată la poluanţii atmosferici creşte dramatic riscul de îmbolnăvire".
Boli induse de poluare
Marie-Eve Héroux ne-a mai spus că "la nivelul Europei sunt diferenţe mari de la o ţară la alta în privinţa surselor de poluare, în diferite perioade ale anului, iar OMS ţine evidenţa efectelor poluării pe termen lung. Comunitatea ştiinţifică este preocupată de expunerea populaţiei la poluarea mediului pe diferite intervale de timp, pentru a evalua riscul de îmbolnăvire. Cele mai frecvente patologii induse de poluare se referă la bolile aparatului respirator, maladiile cardiovasculare, precum şi cancerul de plămâni".
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, dr Florin Mihălţan, a declarat pentru România Liberă că poluarea este vizibilă în România, mai ales în marile concentrări urbane, inclusiv în Capitală. "Expunerile sunt pe multiple planuri: poluanţi pulberi, particulele degajate din combustie şi arderile la nivel de maşini în marile intersecţii, în primul rând benzină, dar este vorba şi de alte componente care sunt folosite în locuinţe. Efectele sunt resimţite în special pe aparatul respirator, pentru că plămânul este în contact direct cu aerul pe care îl inhalează. Apoi, bolile pe care le amprentează şi pe care le influenţează ca evoluţie, ca debut, sunt bolile obstructive – astmul bronşic, emfizemul, bronşita – şi multe alte conexiuni chiar şi cu bolile cardiovasculare. Un lucru important este că această poluare este influenţată şi de schimbările climatice. În efectul de seră, în trecerile brutale care au fost şi în acest an din punct de vedere al temperaturilor de la un sezon umed, ploios, la temperaturi extreme văratice, influenţează concentraţiile de poluanţi şi bineînţeles fluctuează din acel moment în care apar concentraţii mari şi exacerbările în aceste boli respiratorii".
Dr Mihălţan atrage atenţia că programe de prevenţie la nivel de ţară nu există."Ar fi necesară existenţa lor în planul de prevenţie al tuturor bolilor şi ele ar trebui să debuteze prin colaborarea cu marii producători industriali, care trebuie să fie de acord cu instalarea unor filtre pentru aceşti poluanţi. Este vorba de pregătirea populaţiei pentru a evita zonele extrem de poluate în momente de maximă relevanţă şi evidenţiere a acestor poluanţi, dar şi de iniţierea unor activităţi de informare chiar la nivel de tineri şi de elevi pentru a dezvolta mai mult partea ecologică care influenţează viaţa unei capitale sau a marilor oraşe – aici mă refer la densitatea zonelor verzi, la mulţi alţi factori care influenţează fluenţa unei circulaţii a aerului, dar şi încurajarea populaţiei de a merge mai mult cu bicicleta, de a merge mai mult pe jos şi nu să apeleze la fiecare pas la mijloacele de locomoţie care sunt extrem de poluante".
Principalii poluanţi atmosferici:
– Dioxid de sulf (SO2)
– Oxizi de azot NOx (NO / NO2)
– Ozon (O3)
– Monoxid de carbon (CO)
– Benzen (C6H6)
– Pulberile in suspensie (PM10) şi (PM2.5)
– Plumb şi alte metale toxice (Pb, Cd, As şi Hg)
– Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)
