Proiectul legii vaccinării va fi supus dezbaterii publice, probabil, în a doua jumătate a lunii aprilie, a anunţat sâmbătă secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS) Victor Strâmbu.
“Ministerul Sănătăţii a fost promotorul acestei legi. Acţiunea a început în 2015, iar Ministerul Sănătăţii este determinat în a duce la bun sfârşit această iniţiativă legislativă, cu ajutorul Parlamentului României. Probabil că după jumătatea acestei luni va apărea şi în transparenţă decizională, după care îşi va urma cursul legislativ”, a spus Strâmbu, într-o declaraţie de presă susţinută cu ocazia celei de-a patra ediţii a Conferinţei Naţionale Actualităţi în Vaccinologie – RoVaccin 2016.
Preşedintele comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor, Florin Corneliu Buicu, a adăugat că îşi doreşte ca în cadrul dezbaterilor care vor avea loc în Parlament să fie expuse toate argumentele pro şi contra vaccinării, dar să primeze interesul superior al copilului şi datele medicale. “Aştept din partea MS varianta finală, prin asumarea acestui proiect şi înaintarea de către Guvern ca şi iniţiativă legislativă către Parlament. Dacă termenul pe care Victor Strâmbu l-a enunţat aici va fi depăşit foarte mult timp, pot să vă spun că parlamentarii, care au drept de iniţiativă legislativă, ar putea prelua acest proiect, pentru a-l depune”, a completat Buicu.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat că în proiectul de lege sunt menţionate opt antigene: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită B, rubeolă, rujeolă şi oreion. “Acestea vor fi antigenele – cum doriţi să le spuneţi: “înalt recomandate”, “obligatorii”. Cuvântul acesta “obligatoriu” revine şi este utilizat ca un soi de sperietoare. Eu cred că noi trebuie să ne referim la legea sănătăţii obligatorii pentru copii, nu la legea vaccinării obligatorii, la care toată lumea trebuie să contribuie”, a adăugat Rafila, citat de Agerpres.
El a mai precizat că informarea şi consilierea părinţilor vor fi asigurate la nivel central de către Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi grupul tehnic de coordonare a activităţii de vaccinare. De asemenea, vor fi implicate Direcţia de Sănătate Publică şi Comisia judeţeană de vaccinare, precum şi medicii de familie şi cadrele didactice. Rafila a subliniat că scopul proiectului de lege este legat de asigurarea tuturor resurselor şi pârghiilor pentru ca acoperirea vaccinală în România să nu mai urmeze un trend descendent.
“În 2015, o acoperire vaccinală de circa 83% pentru vaccinul rubeolă-rujeolă-oreion înseamnă că aproximativ 35.000 de copii nu au fost vaccinaţi în această cohortă. În anul precedent, acoperirea vaccinală a fost în jur de 85%. Lucrurile acestea sunt cumulative. (…) Sunt judeţe unde acoperirea vaccinală e mult mai redusă decât media naţională. De exemplu, judeţul Arad, municipiul Bucureşti, sunt zone unde acoperirea vaccinală este sub 70% şi acolo cred că trebuie să ne concentrăm eforturile”, a spus Rafila.
El a adăugat că situaţia poate deveni şi mai îngrijorătoare în contextul în care se intensifică fenomenul migraţiei, inclusiv din ţări unde sistemele de sănătate nu funcţionează foarte bine. Potrivit acestuia, în Europa au fost semnalate pentru prima dată, după mulţi ani, cazuri de difterie, chiar mortale, atât în 2015, cât şi în 2016. El a atras atenţia că au existat, totodată, cazuri de poliomielită în Ucraina, iar în România au fost înregistrate 79 de cazuri de rujeolă la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj. “La graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj evoluează de câteva săptămâni un astfel de focar. Numărul de cazuri a fost în creştere, medicii de familie ştiu”, a adăugat Rafila. D
Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol, a reamintit că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un nivel optimal al ratei vaccinării de 95%. Ea a adăugat că rujeola are cea mai mare contagiozitate dintre bolile transmisibile. “Dacă nu ne va preocupa realizarea vaccinării, un focar dintr-o comunitate va putea ajunge la judeţe şi la nivel naţional. Un focar se poate transforma imediat într-o epidemie”, a declarat Adriana Pistol.
Prof. univ. dr. David Greenberg, de la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a comparat vaccinurile cu un “scut de fier” care protejează nu doar copiii, ci şi comunitatea. El a adăugat că în ţara sa există mecanisme de monitorizare a vaccinării, dar şi pentru asigurarea unor stocuri suficiente. Totodată, a apreciat că două dintre problemele cu care se confruntă România sunt rata mare a mortalităţii infantile, dar şi rezistenţa la antibiotice.
“În România, una dintre marile probleme este şi acoperirea vaccinării. Acest lucru trebuie monitorizat şi rezolvat prin noua lege, dar şi prin comisii care trebuie să monitorizeze cum sunt furnizate vaccinurile în comunitate”, a spus David Greenberg.
