Primul studiu de impact economic al consumului de tutun asupra sistemului public de sănătate din România a arătat că, anual, autoritățile cheltuiesc peste un miliard de lei pentru bolile asociate fumatului.
Studiul a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul și bolile respiratorii și tuberculoza. Cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective deoarece fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcție de boală, vârstă și sex.
Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 Miliarde Ron drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Dacă ne raportăm la suma totală plătită pentru cele 4 categorii de boli asociate fumatului (4.316.325.217,4 lei), fumatul este responsabil pentru 27,8% din aceste cheltuieli.
Sursele de finanțare a sistemului sanitar au fost Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății constituit din fonduri din bugetul de stat și din venituri proprii (așa- zisa ”taxă pe viciu”). În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.
Același studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.
În 2014, în România, peste 40.000 de oameni mor datorită bolilor atribuibile fumatului, ceea ce arată că este nevoie în continuare de un eforturi susținute pentru ca țara noastră să îndeplinească implementarea prevederilor cheie ale Convenției Cadru, ratificate de către țara noastră încă din anul 2005.
“După 9 ani de la promulgarea Legii nr. 332 din 15 Noiembrie 2005 privind ratificarea de către România a Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului(CCCT), tratat internațional în domeniul sănătății publice, ne regăsim în situația în care legislația românească în domeniu este încă departe de standardele internaționale din tratat1. În România anului 2014, se fumează fără restricții în locurile publice (nerespectarea art. 8 al Convenției), încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu (nerespectarea art. 5.3 din CCCT), încă serviciile de asistentă pentru renunțarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător (art. 14 din CCCT nu este implementat), iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării și promovării sănătății celor ce i-au ales să ii reprezinte”, a declarat Cornel Radu-Loghin, Director Politici și Strategii, ENSP.
Rezultatele studiului au fost prezentate și discutate în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanții principalelor ministere și instituții publice cu responsabilități în acest domeniu. Cu această ocazie, Fundația Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” și Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) au lansat Inițiativa ”Carta Albă a Consumului de tutun în România – context și soluții 2014-2020.
Inițiatorii acestui document strategic își propun un termen concret de finalizare al acestuia prin acord inter-sectorial până la începutul anului 2015.
