Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI au lansat azi, la Târgu Mureş, algoritmii şi cele 27 de protocoale relevante pentru activitatea unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe, în proiectul "Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi spitaliceşti prin dezvoltarea şi implementarea unui program de formare", finanţat de guvernele Elveţiei şi României.
Proiectul a urmărit trei rezultate intermediare, cursuri de formare de înaltă calitate în conformitate cu standardele internaţionale, dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini de către echipele de intervenţie de urgenţă pentru a oferi servicii în conformitate cu standardele internaţionale şi furnizarea de servicii de urgenţă la nivel de prespital şi spital în conformitate cu ghiduri de practică locale ce corespund standardelor internaţionale în domeniu.
"Sunt protocoale care s-au dezvoltat sub programul elveţian ce se derulează de peste 2 ani. Au lucrat mai mulţi oameni din sistemul de urgenţă, cu sprijinul unui coleg din SUA care a fost consultant în acest proiect. Pentru noi înseamnă o unificare a liniei de bază, să zicem că acesta este minimum care trebuie făcut în anumite situaţii. Aceasta înseamnă că o să fie mult mai uşor pentru tinerii care lucrează în Unităţile de Primiri Urgenţe, pentru noi, specialiştii, o să fie mult mai uşor. Aşa cum se obişnuieşte şi în alte părţi, când intri într-un serviciu ţi se dau protocoalele de bază pe anumite afecţiuni sau pe anumite tipuri de prezentări, iar medicul poate să devieze de la acesta, protocolul nu este o linie fixă de la care nu ai voie să deviezi", a declarat dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
El a spus că la aceste protocoale se adaugă şi cele internaţionale de resuscitare, care sunt recunoscute şi adoptate, precum şi o actualizare a protocolului de triaj, care s-a făcut sub coordonarea asistentei şefe a UPU SMURD Târgu Mureş, Hajnal Vass.
"Noul protocol de triaj va intra în locul protocolului de triaj care este acum, nu va schimba mare lucru pentru că principiile rămân la fel, dar va schimba modalitatea. (…) Acesta va fi distribuit către toate UPU pentru că va modifica anumite proceduri în cadrul triajului. Celelalte protocoale, de exemplu durerea toracică o să aibă un alt protocol, care este calea ce trebuie urmată – pacientul care a ajunge pentru prima dată la UPU cu criză convulsivă ce investigaţii trebuie făcute, ce decizie trebuie luată, dacă îl trimitem acasă sau rămâne în spital. Toate aceste lucruri există şi în alte ţări, s-a lucrat mult pe ele, a fost o muncă titanică a colegilor noştri, împreună cu colegul din SUA, ca să ajungem la nişte clinical pathway", a explicat dr. Arafat, care a precizat că la elaborarea noilor protocoale s-a lucrat peste doi ani.
Proiectul "Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi spitaliceşti prin dezvoltarea şi implementarea unui program de formare", cu un buget de 862.292 de franci elveţieni, îi are ca beneficiari finali pe utilizatorii serviciilor de urgenţă din România, iar ca beneficiari direcţi echipele medic-asistent din asistenţa medicală de urgenţă, paramedici, pediatri din asistenţa medicală de urgenţă, medici de urgenţă şi specialişti neonatologi, inclusiv asistente medicale, implicaţi în transportul neonatal, şefi ai departamentelor de urgenţă, alt personal implicat în departamentele de urgenţă şi serviciile de ambulanţă.
Obiectivul general al proiectului, desfăşurat pe o durată de 24 de luni, începând cu martie 2014, este ca pacienţii care au nevoie de servicii de urgenţă la nivel de prespital şi spital să beneficieze de servicii de înaltă calitate oferite de echipe de intervenţie de urgenţă bine pregătite.
Proiectul se derulează în baza Acordului-cadru între Consiliul Federal Elveţian, reprezentat prin Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, şi Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii.
