Sindromul oboselii cronice nu ar avea o cauză fiziologică, ci una biologică – arată un nou studiu realizat de cercetători americani. Această descoperire ar putea facilita diagnosticarea şi tratarea lui, scrie metronews.fr, preluată de Agerpres.
Sindromul oboselii cronice este o boală complexă şi misterioasă. Cauza, ca şi tratamentul rămân destul de confuze pentru medici. Printre simptome se numără o stare de oboseală care se prelungeşte peste şase luni, tulburări de memorie, dureri musculare şi articulare, cefalee şi tulburări gastro-intestinale. Cercetătorii americani au ales să urmeze ultima pistă.
După ce au studiat bacteriile intestinale ale unor pacienţi, ei sugerează că boala ar putea fi legată de un dezechilibru al microbiotei. Concluziile cercetărilor lor au fost publicate în revista Mircobiome.
Cercetătorii de la Universitatea Cornell din Statele Unite au analizat datele a 48 de pacienţi care suferă de sindromul oboselii cronice, luând eşantioane de sânge şi fecale. Pornind de la acestea, au secvenţiat ADN-ul pacienţilor şi l-au comparat cu cel de la 39 de voluntari neafectaţi de boală.
Prima constatare a fost că bacteriile intestinale ale persoanelor care suferă de oboseală cronică sunt mult mai puţin diversificate decât cele ale celor sănătoase. În plus, cercetătorii au observat că bacteriile celor bolnavi sunt în majoritate pro-inflamatoare şi nu anti-inflamatoare, fenomen constatat şi la pacienţii care suferă de boala Crohn, de exemplu.
Analizele de sânge au arătat şi ele valori ridicate ale marcărilor inflamaţiilor. Cea mai credibilă ipoteză ar fi că permeabilitatea intestinului permite bacteriilor să treacă în sânge. Acest lucru ar declanşa un răspuns imunitar susceptibil să agraveze simptomele.
Studiul contrazice o idee răspândită, conform căreia boala ar fi de natură fiziologică, susţinând că sindromul ar avea origine biologică. Oamenii de ştiinţă nu au stabilit totuşi dacă dezechilibrul observat este o cauză sau o consecinţă a oboselii cronice. Echipa de cercetători se va ocupa în continuare de studierea virusurilor, a bacteriilor şi ciupercilor susceptibile să provoace sau să contribuie la dezvoltarea bolii.
“În viitorul apropiat am putea considera această tehnică drept complementară altor metode de diagnosticare neinvazive. Am putea utiliza datele şi pentru adaptarea regimurilor alimentare pe bază de prebiotice sau de probiotice pentru tratarea bolii”, afirmă profesorul Ludovic Gilotreaux, coautor al studiului. Primele favorizează creşterea şi activitatea bacteriilor intestinale, iar celelalte sunt microorganisme benefice pentru flora intestinală.
Iaurtul, brânza, drojdia de bere sau pâinea cu germeni sunt bogate în probiotice, iar prebioticele se găsesc în fructe şi legume, precum şi în laptele matern. Prin urmare, diversificarea alimentaţiei rămâne cheia unei stări bune de sănătate, încheie metronews.fr.
