Un nou studiu, publicat în revista Neurology, atestă faptul că persoanele care au parte de joburi stresante sunt expuse unui risc crescut de accident vascular cerebral.
În analiza lor, cercetătorii au realizat nu mai puţin de şase studii-etape care au implicat un total de aproximativ 140.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 75 de ani. De-a lungul amplului studiu s-a examinat relaţia dintre stresul de la locul de muncă şi riscul de accident vascular cerebral al oamenilor. Fiecare dintre cele şase etape a durat între trei şi 17 ani.
Pericol de atac cerebral
În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că „persoanele care au avut locuri de muncă ce implică destul de mult stres au avut cu 22% mai multe şanse de a avea un accident vascular cerebral decât cei care au avut de locuri de muncă cu un mediu relaxant“.
Mai mult decât atât, cei cu locuri de muncă stresante au avut cu 58% mai multe şanse de a avea un accident vascular cerebral ischemic, care este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, cauzat de un blocaj al fluxului de sânge în creier. Autorul studiului, doctorul Yuli Huang, de la Universitatea Medicală Guangzhou, din China a declarat: „Atunci când ne raportam la sexe, se pare că femeile sunt cu 33% mai expuse unui astfel de atac cerebral, dar asta doar în cazul în care au un job stresant“. Oamenii tind să experimenteze niveluri ridicate de stres la locul de muncă, atunci când aceştia au un control redus asupra a ceea ce au de făcut, sunt tot timpul sub presiunea unui termen-limită şi trebuie să coordoneze o multitudine de sarcini, au spus cercetătorii. Exemple de astfel de locuri de muncă includ joburile de chelneri şi asistenţă medicală, in timp ce exemple de locuri de muncă cu factor de stres scăzut sunt cele din domeniul ştiinţelor naturale şi arhitecturii.
Slujbașii nu mai au viață
Interesant este că stresul nu este doar apanajul vremurilor moderne de după anii 2000. Un studiu desfășurat în perioada 1960-1985, la care au participat peste 10.000 de funcţionari în serviciile publice din Marea Britanie, arată aceleași aspecte. Persoanele cu vârsta sub 50 de ani care au declarat că munca lor este stresantă prezentau cu 70% mai multe riscuri de a dezvolta o maladie cardiacă faţă de cei care nu se simţeau stresaţi din cauza slujbei. Persoanele stresate beneficiau de mai puţin timp pentru a face exerciţii fizice şi a se alimenta corect şi au prezentat şi semne vizibile ale unor schimbări biologice importante. În afară de faptul că cercetătorii au primit informaţii despre atitudinea subiecţilor faţă de slujbă, aceştia au monitorizat variaţiile de puls, tensiunea arterială şi cantitatea de cortizol din sânge.
De asemenea, cercetătorii au ţinut cont de factori care pot afecta sănătatea, precum sedentarism, fumat şi consum de alcool. Apoi au calculat numărul de subiecţi care, pe parcursul studiului, au dezvoltat boala coronariană cardiacă sau care au suferit un infarct şi numărul de decese provocate de maladii cardiace. Profesorul Tarani Chandola, de la Colegiul Universitar din Londra, coordonatorul studiului, a declarat: “Pe parcursul celor 12 ani am descoperit că stresul cronic provocat de slujbă este asociat cu boala coronariană cardiacă şi că această asociere este mai puternică în rândul bărbaţilor şi femeilor cu vârste sub 50 de ani“.
Boala de fi numărul unu
Pe de altă parte, perfecţionismul care determină unele persoane să îşi fixeze standarde imposibil de atins poate declanşa probleme de sănătate, cum ar fi boli cardiace, sindromul colonului iritabil şi insomnie, ce apar ca o reacţie la stres a organismului. “Societatea a promovat dintotdeauna perfecţionismul şi beneficiile sale pentru realizările profesionale şi academice, însă acesta constituie un factor de risc pentru numeroase boli, inclusiv infecţiile şi moartea prematură”, a declarat psihologul Danielle Molnar, într-un studiu publicat în 2006.
Se estimează că două persoane din cinci au tendinţe perfecţioniste. Din cauza reţelelor sociale, cum ar fi Facebook şi Twitter, un număr tot mai mare de persoane sunt îngrijorate că trebuie să fie sau să pară perfecte, a afirmat Gordon Flett, profesor de psihologia sănătăţii la Universitatea York din Canada, care a studiat timp de 20 de ani legătura dintre perfecţionism şi sănătate. “Este firesc să îţi doreşti să fii perfecţionist într-un anumit sector al vieţii, cum ar fi profesia. Dar când se transformă în nevoia obsesivă pentru slujba perfectă, copilul, relaţia, contul din bancă şi corpul perfect cauzează un stres extrem şi afectează nu numai relaţiile noastre, ci şi sănătatea”, a declarat Gordon Flett.
