Transplantul, realizat în România pe ghicite

de Elena Marinescu , 24 noiembrie 2016 - stire actualizata la ora 17:15, 24 noiembrie 2016
Transplantul, realizat în România pe ghicite

Din patru spitale acreditate pentru transplant şi verificate de către inspectori, toate au prezentat probleme grave.

O comisie internaţională de la patru centre din Europa va veni în România în prima parte a lunii decembrie pentru verificarea acreditării centrelor de transplant din țara noastră. Asta după ce, potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătății, Agenţia Naţională de Transplant (ANT) a acreditat centrele de transplant din Brăila, Alba Iulia, Ploieşti şi Reşiţa chiar dacă nu îndeplineau criteriile, neavând aparatura necesară detectării morţii cerebrale.

În documentul prezentat de ministrul Sănătăţii se atrage atenţia că, mai mult, chiar la Agenţia Naţională de Transplant nu există proceduri de prelevare. „Nu există un regis­tru al organelor prelevate, deşi era o obligaţie a ANT. În lipsa registrelor, fiecare spital îşi întocmeşte propriile liste“, a precizat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Acesta a arătat că au fost sesizate și situații de conflict de interese, dar și suspiciuni la cheltuirea banului public, inclusiv cu acuzații de fals şi uz de fals. „Există un caz în care un şofer a semnat un raport. Între 2013 și 2016, Consiliul Ştiinţific nu s-a întrunit decât de patru ori, deşi era obligatoriu să o facă lunar, iar o parte dintre membri sunt decedaţi“, a arătat demnitarul. În context, ministrul a menţionat şi neregulile descoperite la Spitalul Sfânta Maria din Capitală, care a fost acreditat pentru transplant pulmonar, deși unitatea nu avea un departament de pneumologie. „Cu siguranţă, dorim transplant de plămâni în România, dar, dacă avem îndoieli asupra siguranţei pacientului, nu facem. Orice problemă poate fi rezolvată, poate fi îmbunătăţită. Ungaria s-a pregătit zece ani pentru transplant de plămâni. A pregătit oameni, infrastructură, dar trimit încă 60% din pacienţi la Viena. Şapte ţări din regiune trimit încă pacienţi la AKH, la Viena. Nu cred că orgoliul profesional şi pretenţiile politice trebuie să primeze în faţa siguranţei pacientului“, a declarat Vlad Voiculescu când a prezentat raportul Corpului de Control.

Potrivit ministrului, există un acord semnat de Agenţia Naţională de Transplant (ANT) şi Eurotransplant, care dă garanţia că pacienţii români pot beneficia de transplant acolo unde este nevoie. „Dacă spunem «avem de toate», «facem noi, tratăm exact ca în Germania» ştim cu toţii unde ajungem. Eu nu încurajez o astfel de atitudine“, a declarat Vlad Voiculescu.

Transplantul de plămâni, nereglementat 

„Vom analiza toate punctele raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătății şi ne vom concentra asupra aspectelor negative semnalate ca să punem toate lucrurile în regulă. Trebuie făcute nişte modificări în reglementările pe care le avem, anumite precizări care au permis diverse interpretări“, a declarat, pentru „România liberă“, dr. Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

Şeful ANT a precizat că Programul naţional de transplant va continua, la fel și acordul prin care pacienții români vor fi operați la Viena, prin Eurotransplant. „Transplantul de rinichi, ficat, inimă şi ţesuturi continuă ca şi până acum, din 1999, când au început. Singurul la care trebuie să ne gândim este transplantul pulmonar, iar aici sunt o serie de elemente complicate ce trebuie rezolvate şi care parțial sunt deblocate prin prelungirea unui acord cu Eurotransplant“, a susținut Radu Deac.

Bolnavii români vor fi trimiși în continuare în străinătate până când România va avea în ţară o unitate care poate face transplant pulmonar. „În schimb, va trebui să exportăm către Eurotransplant plămâni de donator, care vor compensa plămânii ce se vor implanta la românii de pe lista de la Viena“, a precizat directorul ANT. 

Românii, mai deschiși la donare

Activitatea de transplant a crescut şi cantitativ, şi calitativ în ultimii ani, dar nu suficient de mult, însă populaţia şi-a schimbat mentalitatea şi acceptă mult mai uşor ideea prelevării de organe de la persoanele aflate în moarte cerebrală, a explicat, pentru „România liberă“, Amali Teodorescu, vicepreşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România.

„Acum 10 ani riscai să fi luat la bătaie pe stradă dacă încercai să vorbeşti despre acest subiect, iar rata de refuz de a primi un material informativ era  foarte mare, astăzi aproape că nu te mai refuză nimeni“, a arătat aceasta.

Comentarii

  • Nu recomand

    24 noiembrie 2016 17:49

    Ar fi o crima autorizata cata vreme medicii nostrii sunt neseriosi, infractori cu aplecare spre coruptie, trafic de organe. Retete la morti, permise la nevazatori, diagnostice false pentru a frauda, spagari autodeclarati,

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.