16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialUn nou flagel pentru omenire: Obezitatea infantilă

Un nou flagel pentru omenire: Obezitatea infantilă

În Uniunea Europeană, obezitatea infantilă a atins cote alarmante, cu 14 milioane de copii supraponderali și cu o creștere anuală cu 400.000. Specialiștii cer chiar ca obezitatea să fie declarată boală cronică. Acest flagel a crescut alarmant în ultimii 10 ani, cu 18 la sută. 

Tendinţa se menţine şi în România, unde, în ultimii șase ani, numărul copiilor obezi a crescut cu 10 procente, la 25 la sută.  Astfel, în prezent, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală, iar aproximativ 30 la sută din populaţie suferă de obezitate.

Obezitatea la copii, efecte pe termen lung

Hrana bogată în zaharuri şi grăsimi nocive şi lipsa activităţii fizică sunt principalele cauze ale obezităţii, care, la rândul ei, este principala cauză a unor maladii cronice, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale şi unele forme de cancer.

În aceste condiții, medicul nutriţionist Anda Avramescu atrage atenţia că trăim într-un mediu care predispune la obezitate, cu o varietate de produse alimentare artificiale, devitalizate, care creează dependenţe alimentare, cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei, dar şi a creşterii şi dezvoltăriii la copii. 

„Obezitatea infantilă duce la afecţiuni cardiometabolice apărute precoce, la rezistenţa organismului faţă de dietele ţinute în perioada de adult, la afectarea calităţii vieţii şi a dezvoltării psihoemoţionale”, explică Avramescu. 

Cum trebuie să slăbească micuții 

În ceea ce privește slăbirea la copii, nutriţionista Lygia Alexandrescu spune că primul obiectiv în aducerea copilului la o greutate fiziologică nu ar trebui să fie pierderea kilogramelor excesive, ci stoparea procesului de îngrăşare. Astfel, pe măsură ce copilul creşte în înălţime, distribuţia kilogramelor se va modifica. În general, pentru scăderea ponderală trebuie redus numărul de calorii consumate sub forma de alimente solide şi lichide, să se facă mai multă mişcare şi cel mai important, să se combine cele două, punctează Alexandrescu.

Spre exemplu, pentru ca un copil să slăbească un kilogram la două săptămâni, trebuie ca el să reducă aportul caloric zilnic cu 500 de calorii. În acelaşi timp, nu este necesar să se numere permanent caloriile; dacă se face un calcul săptămânal, se va vedea unde este excesul.

Ajutarea copiilor supraponderali să slăbească este un lucru important, însă esenţială este şi prevenirea obezităţii. Acest proces trebuie să înceapă încă din copilărie şi nu este simplu, mai ales dacă părinţii sunt supraponderali. Obiceiurile alimentare nesănătoase şi lipsa activităţii fizice sunt primele manifestări comportamentale ale copilului cu tendinţa de îngrăşare.

Cum se previne obezitatea la copii

Medicul Anda Avramescu le recomandă părinţilor abordarea problemei obezităţii cu mare responsabilitate, de la vârste cât mai fragede, atunci când se conturează obiceiuri, se pot educa gusturi alimentare, înainte de definitivarea numărului de celule adipoase, dar şi de crearea unor dependenţe alimentare. Pentru aceasta, este necesară educarea şi informarea corectă a părinţilor despre valoarea nutritivă a alimentelor, citirea corecta a etichetelor alimentare şi implicarea în gătitul sănătos, ca modalitate de control a calităţii alimentelor consumate, dar şi implicarea copiilor în pregătirea meselor.

“Nu sunt pentru o abordare coercitivă, dar consider ca trebuie să existe câteva reguli de bază, o disciplină alimentară: – un orar regulat al meselor (pentru a nu veni cu foame la masa următoare), un  loc în care se ia masa – niciodată la TV sau la joacă, la computer sau în pat. Altfel, se va mânca mecanic, inconştient, fără limită la porţie. La cină se va mânca cel mai puțin, întrucât nevoia de energie a organsimului scade”.

În plus, medicul Anda Avramescu spune că, pentru dezvoltarea gusturilor, e bine să se consume o varietate cât mai mare de alimente de sezon şi să se gătească cât mai natural, pentru deprinderea gusturilor naturale, şi nu a celor artificiale, care creează dependenţă de un anumit produs. E bine ca recompensele copiilor să fie şi din categoria celor nealimentare, pentru a evita dependenţa de produsele dulci, care conţin zahăr. Produsele care trebuie evitate sunt cele de tip fast food, cele  dulci ( sucuri, dulciuri concentrate), întrucât au un aport caloric ridicat, conţin grăsimi nesănătoase şi mult zahar. La copii, nu restricţia calorica este cea mai importantă, ci calitatea alimentelor consumate şi creşterea consumului caloric prin efort fizic regulat, adica evitarea sedentarismului, a timpului petrecut la TV sau la calculator.

Șapte sfaturi pentru părinții care au copii predispuși la obezitate

1. Limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consumă copilul. Mulţi copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe şi lichide carbogazoase

2. Evitarea meselor frecvente de tip fast-food

3. Atenţie la mărimea porţiilor consumate la fiecare masă. O problemă comună a copiilor supraponderali este faptul că porţiile sunt prea mari

4. Copiii nu trebuie să fie forţaţi să "cureţe farfuria". Pentru a învaţa să mănânce sănătos, ei trebuie să ştie să se oprească atunci când sunt sătui şi chiar un pic înainte

5. Încurajarea activităţii fizice zilnice trebuie să fie o prioritate: plimbări cu părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipă.

6. Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi

7. Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sănătoasă sunt importante, însă insistarea excesivă asupra noţiunilor de "calorie", "grăsime" şi "dietă"  poate să frustreze copilul şi să conducă la dezechilibre comportamentele.

”Traista cu sănătate”, un model educaţional de succes în şcoli

O inițiativă prin care se încearcă prevenirea obezității în școli este programul ”Traista cu sănătate”, demarat de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, care pornește de la tradiţiile culturale româneşti. Astfel, copiii sunt învățați să aibă un stil de viață sănătos și să facă sport, a explicat coordonatoarea proiectului, medicul endocrinolog Veronica Mocanu. 

De asemenea, specialiștii de la Universitatea de Medicină din Iași încearcă acum să convingă Ministerul Sănătăţii să susţină extinderea proiectului la nivel naţional, în contextul în care în şcoli nu se face educaţie nutriţională, iar numărul cazurilor de obezitate infantilă este tot mai mare, în special în mediul urban. 

Statistici îngrijorătoare de la OMS

Comisia internaţională pentru stoparea obezităţii a prezentat, în această săptămână, un raport realizat pe o perioada de doi ani, care conţine un set de recomandări pentru guvernele lumii: realizarea unor programe naţionale pentru promovarea consumului de alimente sănătoase şi a activităţii fizice, îngrijirea prenatală şi supravegherea femeilor gravide, supravegherea dietei şi a activităţii fizice a copiilor de vârstâ mică şi de vârstă şcolară, dar şi strategii medicale pentru managementul greutăţii.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cel puţin 41 de milioane de copii din această categorie de vârstă au probleme cu greutatea, cele mai multe cazuri înregistrându-se în ţările sărace şi în curs de dezvoltare. Astfel, prevalenţa supraponderalităţii în rândul copiilor în vârstă de până la 5 ani a crescut în ultimul sfert de secol la 6,1%, înregistrându-se peste 10 milioane de noi cazuri. În 2014, aproape jumătate dintre copiii supraponderali şi obezi ai planetei în vârstă de până la 5 ani locuiau în Asia şi un sfert în Africa. De altfel, în ţările de pe continentul african numărul cazurilor de obezitate infantilă s-au dublat din 1990 încoace, de la 5,4 milioane la 10, 3 milioane.

Dr Sania Nishtar, membră în conducerea comisiei OMS, a atras atenţia că „problemele cu greutatea apărute la vârste fragede au un impact direct asupra calităţii vieţii copiilor, care se confruntă cu o serie de blocaje în dezvoltarea fizică şi emoţională, antrenând şi multe alte probleme de sănătate. Şi asta în contextul în care obezitatea riscă să se menţină la copil până când ajunge la vârsta adultă, cu o serie alarmantă de consecinţe medicale şi costuri financiare inutile pentru bolnav, dar şi pentru familia sa, şi pentru societate în ansamblu”. Pe lângă urbanizarea excesivă, un factor alarmant identificat de specialişti este expunerea tot mai mare la mesajele publicitare care fac reclamă alimentelor nesănătoase şi băutorilor răcoritoare, în special în ţările în curs de dezvoltare. 

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Viceprimar al sectorului 3, plângere la DNA, împotriva lui Robert Negoiță

Lucian Judele, viceprimarul Sectorului 3, a mers, astăzi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), unde a depus o plângere împotriva lui Robert Negoiţă, pe care...

Lukașenko îl contrazice pe Putin: teroriștii de la Moscova ar fi vrut inițial să fugă în Belarus

Președintele din Belarus a prezentat marți o versiune care contrazice afirmațiile lui Vladimir Putin despre atacatorii din Moscova. Dacă președintele rus a spus că...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...
Ultima oră
Pe aceeași temă